Neuroştiinţa pentru copii, ClassDojo şi Ned Neuronul

La începutul fiecǎrei ore fac un plan alǎturi de copii integrând ceea ce ei urmeazǎ sǎ înveţe şi la ce îi va ajuta noua informaţie,  legatǎ de prezentul clasei, dar fiind şi o cǎrǎmidǎ pentru clasele mai mari. Ca urmare a folosirii aplicaţiei ClassDojo, copiii ştiu cǎ în fiecare clipǎ ei îşi antreneazǎ creierul şi care sunt beneficiile fiecǎrei activitǎţi pentru atenţia, memoria, starea lor de bine. Pentru ClassDojo am ales criteriile necesare clasei noastre de la spirit de echipǎ, scriere caligraficǎ, perseverenţa, finalizarea sarcinilor de lucru etc, mergând doar pe aspectele pozitive, chiar dacǎ aplicaţia oferǎ şi puncte la care mai este de lucrat. Fiecǎrui copil îi este înregistrat progresul la finalul zilei, iar în momentul în care ajung la un anumit punctaj, în functie de interesele lor, îşi pot alege bonusurile (o activitate care le face plǎcere,  de la film, atelier de râs, ora de joacǎ etc.)

Astfel, ei au înţeles ideea de antrenament zilnic pentru a face lucrurile din ce în ce mai uşoare. ClassDojo a venit pe aceeaşi frecvenţǎ cu elementele de neuroştiinţǎ descoperite la conferinţele la care am participat. Este un instrument util atât pentru profesori , putând sǎ îşi structureze feed-backul pe criteriile alese la nivel de clasǎ, pentru pǎrinţi, pentru cǎ au acces zilnic prin descǎrcarea aplicaţiei pe telefon sau tabletǎ şi pentru copii, pentru cǎ ei conştientizeazǎ modul de implicare la fiecare orǎ. Dojo apare în filmuleţe pe înţelesul copiilor pentru a explica modul de reacţie, gestionarea emoţiilor şi stimularea creierului.

Pe lângǎ ClassDojo, Ned Neuronul aduce într-o prezentare ludicǎ impactul provocǎrilor la nivel mental, neuroplasticitatea, copiii învǎţând cǎ ei au în control propria dezvoltare, neuronii ca nişte mascote, rolul amigdalei, maeştrii memoriei  sau stǎrile de alertǎ. “Ai puterea de a îţi face creierul mai puternic” este mesajul filmuleţelor.

Mai mult, ştiind cǎ noutatea este pe gustul creierului, copiii au iniţiativa şi aduc mereu jocuri pe care le propun, îşi inventeazǎ propriile jocuri şi le expun clasei sau împart diverse materiale pe care le considerǎ interesante pentru întregul grup. Mişcarea şi dansul sunt cireaşa de pe tortul neuroştiinţei din clasǎ: învaţǎ poezii fǎcând diverse mişcǎri, chiar cu capul în jos. 🙂  Copiii s-au obişnuit cu crearea de jocuri care reprezintǎ o adevaratǎ gimnasticǎ a creierului.

Poate cel mai important impact asupra clasei a fost dat de înţelegerea obiceiurilor bune în rândul nostru şi crearea de jocuri cu juraţi chiar la ora de lecturǎ în care copiii se sfǎtuiesc cum ar putea sǎ se descurce mai bine. Fiecare îsi spune pǎrerea şi învaţǎ sǎ primeascǎ şi sǎ dea un feed-back.

De-a lungul anului am fost impresionatǎ de modul în care copiii se ajutǎ sǎ îşi depǎşeascǎ fricile, cât de empatici pot fi şi cum pot folosi în mod inventiv instrumentele propuse la început de adult. Spre exemplu, la clasa pregǎtitoare copiii au avut un carneţel al emoţiilor unde puteau desena cum se simt , ce pot face când se simt astfel şi ce ar putea face sǎ se simtǎ bine. Anul acesta, am avut pentru un elev un carneţel de monitorizare pe 4 criterii care a devenit rapid automonitorizare şi un exemplu de implicare şi bucurie pentru rezultatele obţinute. În momentul în care un obiectiv a fost atins, criteriul s-a schimbat. Atunci când completam tabelul, nu am avut parte de dorinţa de a influenţa, de evitare sau de îmbufnǎri. Copilul a ajuns sǎ îşi monitorizeze singur activitatea având niste criterii clare, sǎ îşi bifeze în prezenţa mea criteriile îndeplinite şi sǎ înţeleagǎ faptul cǎ urmatoarea orǎ e o nouǎ şansǎ pentru a face lucrurile mai bine.

Dincolo de ceea ce pot afla copiii despre creierul lor, este fundamental ca educatorul aflat în preajma copilului sǎ acţioneze în cunostinţa de cauzǎ şi sǎ vizualizeze ce se întâmplǎ în creierul copilului la fiecare experinţǎ de învǎţare sau reacţie. Înţelegerea situaţiilor în care se aflǎ un copil conduce la cea mai bunǎ reacţie şi oferirea unui ajutor real. Bruno Hourst, Bruce Perry, Becky Bailey, Celine Alvarez, Alanna Mitchell ,  Jucy Willis, Niculina Gheorghiţǎ şi Lina Toma  sunt câţiva exploratori ai ştiinţei învǎţǎrii.

De ce am sta departe de lucrurile fascinante legate de creier când putem de la vârste mici sǎ le explicam delicios copiilor cu prǎjituri-neuron sau crafturi pe placul lor? 🙂 Existǎ site-uri cu desene adaptate copiilor pentru a învǎţa despre zonele creierului şi rolul lor. Nu vor fi nici pe departe activitǎţi complicate sau plictisitoare.

Laura Randazzo vorbeşte despre dulciuri pentru creier şi cum ele pot îmbunǎtǎţi logica şi gândirea lateralǎ.  Cum sǎ nu spui: Creier,  dulce creieraş!:)