Cum am folosit cartea „E și treaba mea!” la atelierele de lectură din proiectul #iuliefărăplastic 2019

Când Emilia, o cunoștință pe care o întâlnisem de câteva ori la Biblioteca Metroplitană, Filiala Ion Creangă, mi-a spus că adună un grup de oameni cărora le pasă de efectele dezastruoase pe care le are plasticul asupra naturii, animalelor și calității vieții noastre, am spus: Da, e și treaba mea! Vă susțin și eu!

Asta se întâmpla în vara lui 2017 iar programul se numește Iulie fără plastic. Aceasta urma să fie prima ediție din România a acestui program, ca urmare a aderării la proiect internațional, Plastic Free July, care are drept scop contribuția la creșterea gradului de conștientizare a impactului pe care acest produs îl are asupra planetei, de a căuta împreună alternative sustenabile și de a construi comunități solide în jurul bibliotecilor de cartier care oferă mediul necesar pentru dezvoltarea de proiecte educaționale și implicare civică.

De atunci, în fiecare iulie am programul stabilit. Nu mă duc în concediu în iulie ci mă implic în creșterea impactului acestui program, prin organizarea de ateliere de lectură și joacă pentru copiii din diverse zone ale Bucureștiului sau din împrejurimi.

În iulie 2019 am susținut 4 astfel de ateliere sub denumirea „Micii salvatori ai planetei” cu peste 50 de copii iar toate au fost centrate pe lectura cărții E și treaba mea de Mihaela Coșescu.

Nu citisem cartea care apăruse cu puțin timp în urmă și nici nu aveam idee ce carte să folosesc pentru a exprima cât mai bine conceptul atelierului, despre cum lucrurile cele mai mici pot avea un impact major asupra vieții pe această planetă și cum poate fiecare contribui.

Apoi o prietenă mi-a povestit despre carte și cum s-ar potrivi mănușă la atelierul meu. O știam pe Mihaela și citisem toate cărțile ei de până atunci așa că n-am stat pe gânduri, am cumpărat cartea și m-am apucat să-mi fac un plan de activități în jurul ei.

Reacțiile pe care le-am primit de la copiii participanți la ateliere dar și de la părinți au fost incredibile, ideea cărții li se părea foarte inspirată și, mai mult, se confruntaseră și ei cu astfel de situații și au prins curaj să acționeze.

Pe scurt, cartea începe pe când Sofia, personajul principal, era doar o fetiță de 3 ani care observă o groază de lucruri nedrepte în jurul ei dar în momentul în care vrea să se implice, părinții ei, fie că e mama ori tata, îi transmit că  nu e treaba lor, nu e treaba ei.

Discuții pe marginea cărții, în timpul lecturii

 Pentru copii, ilustrațiile sunt foarte importante astfel că le-am atras atenția la ilustrațiile de pe fiecare pagină, le-am arătat de aproape și i-am rugat să observe detaliile, să identifice clădirea Arcul de Triumf de la primele pagini și dacă au vizitat-o vreodată, să observe culorile, formele și ce le transmiteau dar, cel mai mult, m-am concentrat pe observarea, identificarea și interpretarea emoțiilor personajelor noastre.

La pagina următoare, când Sofia se plimba cu trenulețul și un domn fuma în spate, i-am rugat pe ei să spună ce părere au de întreaga scenă, să găsească chiștocul aruncat pe jos și să se facă un exercițiu de empatie și să se închipuie în pielea fetiței sau a tatălui.

Una dintre imaginile cele mai sugestive unde majoritatea copiilor au avut ceva de spus este cea cu hoțul de buzunare din autobuz. Au observat imediat că mama și fetița s-au făcut mici, mici în scaunul de autobuz și au interpretat acest lucru. Din nou, am discutat ce-ar fi făcut ei și care sunt riscurile sau oportunitățile fiecărei adordări, implicarea sau neimplicarea.

La istorioara cu pantofii și dorința Sofiei de a-i ajuta pe copiii de la școală care veneau cu pantofii rupți, am discutat despre bani, despre ce înseamnă să fii bogat sau sărac, despre modurile în care te poți implica chiar dacă nu ești bogat sau nu ai mulți bani.

La unul dintre ateliere au fost copiii mai mări, de 8-12 ani, și acolo am insistat destul de mult pe incidentul cu agresiunea de la școală, am discutat despre fenomenul de bullying, despre cum e indicat să faci față acestor agresiuni și ce rol au privitorii.

De asemenea, am discutat despre puterea adevărului, despre cum putem să ne eliberăm de durerea pe care o simțim când cineva ne face să suferim dacă avem pe cineva alături de noi căruia îi pasă și este bland (așa cum este învățătoarea) și când scriem sau mărturisim ceea ce am trait.

Apoi, pagină cu pagină, întâmplare cu întâmplare, au văzut cum toate nedreptățile de până atunci au fost soluționate de Sofia și de cei din jur și totul a început cu decizia ei de a-i păsa, de a fi și treaba ei.

Una dintre ilustrațiile mele preferate din carte este pagina cu părinții ce sunt striviți efectiv de teamă, înfățișată printr-o pânză de păianjen și de colivia în care sunt prizonieri. Aici am discutat despre simbolurile acestea și despre cum poți să-ți regăsești puterea de a te implica și să depășești frica dacă te alături altor oameni care cred în aceleași lucruri, în schimbare, în faptul că fiecare poate face o diferență.

De aici am îndreptat întreaga discuție către partea de ecologie, către gesturile mici care pot părea un grăunte într-un ocean însă, transformate în obicei, zi după zi și din partea unui număr mai mare de oameni, pot avea un impact pozitiv major.

Apoi le-am înmânat o foaie cu Cele 10 porunci ale salvatorului planetei, pe care orice copil și orice familie le poate urma:

1. Aruncă gunoiul numai la coșul de gunoi, niciodată pe jos.
2. Nu risipi resursele naturale:

• închide robinetul când te speli pe dinți,
• închide lumina când părăsești camera,
• Fă duș în loc de baie; pentru a umple cada e nevoie de 200-300 de litri de apă…

3. Refuză paiul de plastic de unică folosință; înlocuiește-l cu unul de inox, silicon etc.

Doar în America, se folosesc zilnic 500 de milioane de paie de plastic.

4. Refuză sacoșa de plastic de unică folosință; ia la tine mereu o sacoșă de pânză pentru cumpărături,

Într-un an se folosesc 5 trilioane de pungi de plastic. 160.000 de pungi pe secundă, doar 1% se reciclează.

5. Ori de câte ori este posibil, cumpără fructe și legume vrac, fără ambalaje de plastic, poți găsi săculeți textili pentru ele.
6. Folosește un recipient rezistent pentru apă pe care să-l reumpli cu apă zilnic, așa economisești cel puțin 30 de sticle mici de apă pe lună.
7. Cumpără mai puțină mâncare.

Știai că 1/3 din alimentele produse sunt aruncate?

8. Refolosește. Donează haine și lucruri pe care nu le mai folosești, repară și ajustează hainele pentru a fi din nou la modă, combină și fii creativ.
9. Reciclează

În România se reciclează în jur de 5%, în timp ce țările vestice reciclează peste 80%

10. Implică-te. Și tu poți face ceva pentru a îmbunătăți viața pe această planetă: participă la o acțiune de curățare a curții blocului, a unui spațiu din comunitatea ta, a unei plaje sau chiar la un eveniment mondial de curățenie.

Cu drag,

Adina Giurgea, co-fondatoare Bookisit