
Vezi și tu ce faci cu FIFA aia!
Țin minte că atunci când erau băieții ăștia ai noștri mici mă gândeam cam așa: Ce să mă pornesc până spre baie sau bucătărie, că acuș începe să plângă. E OK, o să îi țin în brațe toată viața, aș face bine să get used to it!
Nu trecură 6 ani și ce să vezi! Tre’ să îl alergăm zdravăm pe copchilul ăsta mare ca să îl mai putem lua 3-4 secunde în brațe, să mai smulgem un pupat, să mai putem mângâia un obraz. (Bine că îl mai avem pe cestălalt de 3.5, care stă și în brațe -O-HO, și la pupat, și la drăgălit!”, ne zicem și eu și soțul)
Acum MARE parte dintre propozițiile domnului Matei-Flori-de-Tei încep cu “Prietenii mei”!
“Prietenii mei în sus, prietenii mei în sensul giratoriu, prietenii mei la spate, dar poți s-o suni pe mama prietenului meu?”
Și mai zicem și noi din când în când (na, ca oamenii!): “OK, PRIETENII, dar cu noi când mai stai?”
Buuun! În virtutea acestor fapte, au plecat deunăzi soțul, fiul ȘI PRIETENII în parc cu bicicletele. S-au distrat ei ce s-au distrat și la plecare, SURPRIZA SUPRIZELOR! Matei îi spune soțului: “Vreau să mai stau aici doar cu tine!”
(Știu toate astea nu pentru că i-am cipat, ci pentru că îmi povestește soțul cu detalii.)
Fac ei bonding ce fac și Marele Blond ține să îi aducă pe tapet:
– Ai observat că în seara asta am ales să stau cu tine, da?
– Da! Mă bucur tare!
– Acum vezi ce faci și tu cu FIFA aia!
PAM PAM! 🙂
Cu drag,
Maria, ma-na.ro
Leave a Reply