E mic! Nu știe să se exprime!

În seara asta am avut niște prietene în vizită. Maria (3 ani și 3 luni) era nițel timidă la început, nu le cunoștea pe fete, însă Mihai (1 an și 7 luni) s-a împrietenit imediat . Atât de tare, că la plecare și-a luat pantofii să plece și el cu ele. Mai, mai să plângă.

Dar tot de la prea multă prietenie, a lovit una din musafire cu un schelet de la o mașinută lego. Nu am fost de față, însă nu avea cum să fie o lovitură foarte urâtă. A repetat figura în timp ce mama ei o ținea în brațe și o consola.

Andreea își căuta cuvintele, să-i explice lui Iris politicos față de Mihai dar și să empatizeze cu ea.

Iar Maria, în timp ce Iris stătea să fie consolată, s-a băgat și ea în vorbă:

– Să știi că el e mic! Nu știe să se exprime! Da, de asta te-a lovit! N-a vrut! i-a zis Maria cu o voce blândă și împăciuitoare, încercând să îl apere pe frate-su, dar să fie în același timp empatică cu Iris.

N-a mai continuat să zică cum că el voia să se joace de fapt cu Iris pentru că am întrerupt eu discuția, în extaz.

I-am povestit Andreei cum Mihai a tot pișcat-o sau lovit-o pe Maria și cum i-am explicat de nenumărate, nemaiștiute și ne,ne, ne dăți cum că Mihai încă nu vorbește ca ea și că vrea și el X sau Y dar nu știe să se exprime. Nu știe cum să-i ceară.

Dar Maria părea că nu înțelege nimic. Îmi tot repeta că Mihai o lovește, că nu-i place să fie lovită și că ea nu-i dă și nu-i face și nu-i drege lui Mihai pentru că a lovit-o. Când credeam că gata, a înțeles explicațiile mele, mă întreba din senin:

-De ce m-a lovit Mihai?

Am scris chiar și o poveste terapeutică pe tema asta cu frații albină cu gândul că mă ajută. M-a ajutat, i-a plăcut foarte mult Mariei, vorbim adesea prin casă de cele două albinuțe, doar că ea s-a identificat pe ea cu albinuța care pișca pentru că nu știa să se exprime, pentru că și ea, bineînțeles, l-a tot atins cu dragoste frățească pe Mihai.

Așa că, deși credeam că tot ce am tot repetat n-a ajutat prea tare în relația dintre ei, în contextul cu un terț Maria a vorbit cu cuvintele mele puse în gurița ei mică și drăgălașă și i-a luat apărarea lui Mihai.

There is a God! Să tot avem musafiri. Să tot fie mici conflicte și să se tot rezolve așa frumos să îmi crească mie inima că nu îmi bat gura degeaba :).

Andreea, când mai veniți?

Citește și Gelozia între frați și exprimarea sentimentelor

Ilustratie – Catalina If Art pentru cartea Frații albină