21 iunie 2015
Sofia aleargă curcubeul
Din seria Povestile Sofiei – 6 ani
A fost odată ca niciodată o fetiță pe nume Sofia. Ea își dorea mult să alerge curcubeul, așa că a luat șapte pături de culori diferite și le-a pus în ordinea culorilor curcubeului: roșu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo, violet. Le-a prins în mână și se uita pe fereastră, întrebându-se: „Oare o să apară curcubeul?” Și, dintr-o dată, pe cerul însorit a apărut curcubeul. Sofia a ieșit afară și alerga cât de repede putea prin iarbă, cu păturile în mână. Curcubeul de pături flutura ca o pelerină de supereroină.
Sofia s-a oprit ca să facă o pauză, cu păturile în mână, să nu i le ia vântul. S-a dus în casă și a băut un pic de apă, a mâncat o prăjiturică – în formă de curcubeu, bineînțeles – făcută de mama ei (mulțumesc pentru prăjitură, mami!) și a alergat afară și mai repede cu curcubeul.
Atunci se opri puțin și se întinse pe iarbă să se odihnească, acoperită cu curcubeul de pături. Adormi și visa cum aleargă cu familia ei pe păturile curcubeului, spre soarele care strălucea tare-tare. A fost un vis frumos!
„Seamănă cu se s-a întâmplat în realitate visul ăsta”, își spuse Sofia.
În somn, Sofiei îi crescuse o ureche. Urechea era ca pielea oamenilor și avea o gaură neagră în mijloc. Avea puțină ceară în ea, dar putea să audă foarte bine. Sofia a băgat degetul în ureche, după ceară, și, când l-a scos, pe deget avea ceară de aur, pentru că, pe dinăuntru, Sofia era plină de comori. Și fiecare bacterie bună din trupul Sofiei deschidea câte o cutiuță cu comori și din ea ieșea un curcuuuuubeeeu.
Sfârșit
Acum hai să citim povestea ca să intru în ea.
Din seria poveștile Sofiei, citește și Dar dacă ar fi visele în realitate și realitatea in vis?
Daca vreti sa va delectati cu povesti scrise de mama Sofiei, cititi si De ce? sau Pui de oameni
Ioana
Leave a Reply