Va rog sa nu mai profitati de incapacitatea mea de a mă apăra!

Dragi adulti,

In cazul in care nu ati remarcat, sunt mic….Inca nu stiu sa imi gestionez emotiile si nici nu stiu cum sa va spun ca nu imi place ce ziceti sau ce faceti! Voi ati crescut si probabil ati uitat cat va displacea ca adultii din acel moment sa va chinuie….Ei bine, eu vreau sa va amintesc!
Va rog frumos sa imi lasati obrajii in pace! Oricat de pufosi si apetisanti par! Stiu ca obrajorii mei rotunzi si bronzati va invita sa mi-i prindeti agresiv cu degetele voastre masive sau chiar sa ma muscati, insa, va spun din suflet : NU IMI PLACE ! Din contra, imi displace si ma enerveaza la culme….Eu va transmit semnale ca detest ceea ce imi faceti, insa, ori nu aveti copii, ori copiii vostri sunt prea mari si ati uitat cum e  si nu reusiti sau nu vreti sa intelegeti ca NU IMI PLACE!

Fotografie- Copyright D’Alex Photography

Va rog ascultati-o pe mama cand va spune sa va opriti pentru ca nu imi place! Ea stie si va zice frumos, insa, daca nu intelegeti de vorba buna, sa nu va mirati daca ea va ridica tonul sau va tipa ca o leoaica ce-si apara puiul! Daca tineti la inregritatea urechilor voastre , va rog din suflet sa va opriti din maltratarea obrajorilor mei in momentul in care mama va spune acest lucru , desi , ideal ar fi sa va tineti mainile departe de fata mea!
De ce ar trebui sa nu imi atingeti fata?

Din mai multe motive: fața mea are o piele fina si firava, mainile voastre sunt aspre si murdare. Chiar daca va spalati, pe maini purtati o multime de mucrobi . Nu uitati ca mainile sunt cele mai expuse si intra in contact cu o multime de lucruri mai mult sau mai putin nocive si nici macar nu stiti ca prin atingerea vostra pot sa dezvolt anumite alergii care mi-ar deteriora starea de bine!
Nu pot sa inteleg de ce va place sa ma chinuiti! De ce imi luati jucaria chiar daca vedeti ca nu vreau sa v-o dau? De ce va amuza teribil faptul ca ma supar si plang?

Nu e amuzant deloc….e chiar enervant! Sunteti mari si nu aveti nevoie de jucariile mele.  Gasiti-va pe cineva pe masura voastra pe care sa il chinuiti ! Nu profitati ca sunt mic si nu pot reactiona sa va zic ceva de sanatate! Voua v-ar placea sa vina cineva sa va ia exact telefonul pe care il butonati cu interes?…Cum ati reactiona? Dar daca atunci cand lucrati la calculator un coleg vi-l inchide sub forma de gluma? Ma indoiesc ca veti gusta gluma….si sunt sigur ca veti fi nervosi.  Si va veti enerva si mai tare cand veti vedea ca toata lumea rade de nervii vostri! Vedeti, daca v-ati pune putin in locul meu, m-ati lasa in pace!

Vreau sa va anunt ca mama e a mea si-atat … Gluma ca o luati pe mama  nu e o gluma. E o cruditate iesita din comun! Abia am reusit cu greu mare sa imi depasesc frica de a o pierde pe mami pentru ca mamipleaca la servici. Dar  se intoarce ! Faptul de a fi ” luata” de cineva imi e necunoscut si nici nu vreau sa il cunosc! Eu nu percep acest gest ca pe o gluma, din contra, il vad ca pe un atac direct la propria persoana!

Adulti dragi, va rog frumos sa intelegeti ca sunt mic si inca iau lucrurile exact cum sunt! Nu stiu sa citesc printre randuri! Pentru mine , inca nu exista lucruri cu subinteles…..La mine totul e exact asa cum pare! Nu stiu sa vad gluma din spatele actiunii!
Daca in loc sa incep sa plang sau sa ma refugiez la mama in brate as incepe sa va lovesc sau sa ca scuip , ce ati zice?

” Vai ce copil rau!”

Dar zicand asta ignorati ce zic eu in sinea mea: ” Vai ce adult rau! De ce nu ma poate lasa in pace!”
Eu inteleg ca poate nu sunteti rau intentionati, dar sunt mic si nu imi place ceea ce faceti!
Va rog din suflet, respectati limitele impuse de mine si parintii mei!  Si daca nu puteti nicicum sa va stapaniti impulsul de a ma chinui , atunci opriti-va in momentul in care vedeti prima grimasa de disconfort pe chipul meu! Daca nici aceasta grimasa nu va poate opri, atunci va rog sa mergeti la medic sa va tratati pentru ca aveti o problema: suferiti de lasitate cronica, nefiind capabili sa va luati la tranta cu cineva pe masura voastra! Asa ca profitati de incapacitatea mea de a ma apara! Sa stiti ca e o problema mare, care, netinuta in frau, duce la chinuirea multor copii!

Larisa

De aceeași autoare citește și Nu exista copii prosti, nu exista copii rai! Exista doar parinti care au pierdut conexiunea cu copiii!

& Scrisoare catre adulti