O persoană ori crește… ori moare!

La Călărași, acum câțiva ani, a luat ființă o “școală pentru minți deschise”. O școală altfel, cu oameni obișnuiți, cu un exces de entuziasm și cu dorința de a schimba ceva în jurul lor, în educația copiilor lor. O școală în care mi-ar fi plăcut să învăț, copil fiind.

De când a început vacanța, câțiva profesori, o mână de elevi de la școala Helikon din Călărași și prietenii lor de la alte școli din oraș, au lansat Clubul de vară pentru copii și tineri. O poveste frumoasă despre voluntariat, despre joc și educație, despre comunitate și contribuția fiecăruia la bunăstarea ei.

Este o poveste despre care mi-aș dori să citesc în anii următori în cât mai multe localități din țară, așa că am realizat un mini-interviu cu cei doi profesori coordonatori ai programului de la școala Helikon. Sper ca povestea lor de succes să încurajeze și alte cadre didactice să facă ceva similar, să determine părinții să își dorească în  localitățile lor astfel de cluburi de vară și să conducă la cooperare între elevi, părinți și profesori pentru repetarea unor experiențe ca aceasta.

Creștemoameni (CO): Cum a aparut ideea Clubului de vară pentru copii și tineri?

Helikon (H): Suntem profesori într-o școală privată, Helikon, pe care nu toți copiii din oraș și-o pot permite. Ne-am gândit să dăruim ceva din experiența noastră – stilul nostru de comunicare, jocurile noastre de socializare și dezvoltare – și restului de copii ai comunității noastre. Asta pentru că  adesea, școala publică pune accent doar pe educația de la gât în sus și prea puțin pe deprinderile copiilor de colaborare, pe nevoia lor de interacțiune și de exprimare sinceră a emoțiilor, părerilor și ideilor lor.

CO: Care sunt nevoile cărora răspunde el?

H: Copiii și tinerii trebuie ajutați să înțeleagă lumea dincolo de calculator sau joc în fața blocului. Sperăm să le dăm idei în această vară despre zeci de alte moduri de a-ți petrece timpul și de a te simți om plin pe dinăuntru, cu pasiuni, talente și idei creative. Suntem, dacă vreți, un club de resurse pentru bucuria interioară și starea de dincolo de plictis prea generalizată astăzi în rândul copiilor sau al adolescenților. Le-am dat deja idei cât pentru o viață.  Uneori poți construi din zece bețișoare cel mai amuzant joc. Din bucăți de pânză și o piatră poți face o parașută. Dintr-o simplă conectare a mâinilor poți transmite emoții, râs și descărcare de tensiune. Mulți dintre copiii pe care deja i-am întâlnit au avut efectiv nevoie să învețe cum se pot folosi resurse  într-un mod creativ, cum ne putem exprima prin joc, dans, muzică, fără să ne pese că suntem judecați sau așezați în topuri valorice, ca la școală.

CO: Ce resurse sunt alocate organizării Clubului de vara?

H: Centrul Cultural Jutețean Călărași și Alina Jipa, ca manageră, ne-au pus la dispoziție spații foarte generoase și material de lucru pentru crafturi. Noi, Școala Helikon am venit cu resursa umană: doi profesori – Ani Ciocântă și Andrei Iordache – plus absolvenții nostri de clasa a VIII-a, plus alte multe alte materiale pe care le folosim in timpul anului scolar, la care s-au alăturat, ca voluntari și alți elevi Helikon, mai mici, plus colegi de-ai noștri de la alte licee călărășene. Ideea a venit de la managera școlii, Oana Moraru. Am vrut să oferim tinerilor adolescenți șansa educației voluntariatului: să le punem la lucru capacitatea de comunicare cu oamenii, empatia, spiritul de organizare și mai ales puterea de a transmite inpirație celorlalți. Programul a fost întâi pentru ei. Noi, la Școala Helikon, facem asta tot timpul anului școlar – copiii mai mari conduc activități cu cei mai mici. Ne-am zis că e timpul să implicăm mai mulți oameni, într-un oraș în care, în principiu, pentru tineri, nu prea există oferte de socializare în afara barurilor, parcurilor și teraselor.

Cu ce vă pot sprijini părinții din comunitatea dumneavoastră?

Părinții ne pot ajuta cu materiale de lucru. De exemplu, ce se poate refolosi, cum ar fi: role de hârtie igienica, cutii de carton, ambalaje de oua, becuri, dopuri de sticla etc. Orice se poate refolosi. Astfel învățăm și să reciclăm.

Cât timp a durat  organizarea Clubului de Vară pentru Copii și Tineri? Câți oameni s-au implicat in planificare/ organizare?

Ne-am organizat rapid, într-o săptămână-două. V-am spus deja că noi facem asta tot timpul, ca bază a educației în Școala Helikon. Noi doar am exportat ideile noastre către copiii mai puțin obișnuiți cu ele. Lucru care le-a plăcut enorm. Ne petrecem trei ore dimineața cu puști între 5 și 12 ani și trei ore seara, între noi, tineri între 14 și 18 ani. Cele trei ore ale dimineții sunt un fel de terapie socio-emoțională: lucrăm cu multe idei de crafturi și comunicăm liber în timp ce pictăm, modelăm, decupăm, asamblăm lucrări personale.

Folosim culori, pânze, nasturi, pietre, scoici etc. Fiecare tânăr voluntar supraveghează și interacționează cu grupuri de câte 5-6 copii. Vin cam câte 60 pe zi.

După partea de arte plastice, organizăm jocuri de cunoaștere, exprimare, atenție, comunicare. Ultima oră e destinată muzicii. Avem instructor de dans printre voluntari.Andrei Iordache este instrumentist și predă tobe și chitară. Ca profesor de muzică la Helikon, a format deja o trupă rock cu o parte din elevii de acolo. Aceștia au devenit, între timp, ajutoarele lui la predarea primelor noțiuni elementare de instrument. Deci, pentru cei mici, ziua se termină cu mișcare și ritm.

După-amiezile vizionăm filme, discutăm cărți, facem grafică etc. Am ajuns să ne cunoaștem cu o mulțime de tineri din oraș, să descoperim copii talentați și dornici să facă ceva semnificativ cu viața lor.

Care este perioada de desfășurare a Clubului de vară?

Între 9.00 și 12.00 de luni până vineri, pentru cei între 5 și 12 ani. Și seara de la 17.00 la 20.00, pentru cei între 13 și 18 ani. Sperăm să avem suficiente resurse de energie pentru toată vara. Am atins deja un număr de peste 100 de copii înscriși.

Înscrierile se desfășoară în mod continuu? 

Facem în fiecare dimineață recepția, inclusiv a nou-veniților. Numarul copiilor crește săptămânal. Spațiul la dispoziția noastră este generos, dar, ne temem, că în curând, va trebui să facem programări pe grupe mai mici. De trei ori pe săptămână ne vin copii și de la centrele sociale. Ei sunt a doua parte a poveștii noastre. Copiii defavorizați sunt adesea sprijiniți de comunitatea locală cu lucruri materiale. Noi încercăm să   oferim ceva minții și sufletului lor. Acești copii au probleme de conectare, concentrare și comunicare. Au nevoie de jocurile și activitățile noastre mai mult decât ne închipuiam.

Câți voluntari sunt implicați în acest proiect?

Suntem 18 voluntari constant. Ni se alătură din când în când și alți adulți din comunitatea călărășeană, care simt că au ce oferi copiilor. Ei vin ca invitați, cu idei, la cercurile noastre: profesori, coach, instructor de dans etc.

Cum au fost recrutati voluntarii?

Nucleul l-au constituit elevii Helikon de clasa a VII-a și a VIII-a. Lor li s-au alăturat încet alti  tineri de la școli și licee din Călărași. Ne-am pus toată strategia cap la cap într-o săptămână. Mulți au învățat din mers. Asta în condițiile în care, repet, elevii Helikon fac asta de ani de zile. Lângă ei au venit alți tineri absolut excepționali care cred că au un talent în a se dărui, a îi organiza și inspira pe alții. O fac natural și mai bine decât mulți profesori cu experiență pe care îi cunoaştem.

Ce reacții primiți de la participanți?

Participanții sunt tare încântați. Și-au făcut prieteni noi. Copiii, în general, învață cel mai bine tot de la alți copii. Ei sunt absolut fericiți că ”profesorii” lor sunt tineri. Vin zi de zi cu plăcere; părinții lor ne spun că de-abia așteaptă.

Au  început și recompensele sufletești: copii care se îmbrățișează, tineri iubiți de cei mai mici, bucuria că ți se cere ajutorul, că ești cerut de celălalt, că faci parte din viața lui.

Tinerii noștri voluntari învață ce preț are un ”mulțumesc” sau încântarea din spatele unui joc simplu, pe care mulți n-au mai avut ocazia să îl joace. Spațiul în care suntem în fiecare zi vibrează: toți copiii sunt veseli, relaxați.

E o experiență pe care ati repeta-o în anii următori?

Da. Am duce-o și la alt nivel chiar. Ne-am gândit la un fel de lanț inspirational în toată țara, unul care să se cheme ”copii pentru copii”. În ziua de azi, a educatorilor depășiți și a pedagogiilor supunerii, cei mai buni profesori își pot fi copiii chiar lor înșiși. Genul acesta de cluburi ar putea acoperi o mare carență a școlii românești: educația socială și emoțională. Toți copiii care sunt în vara asta alături de noi sunt extraordinari. Se vede, însă, cu ochiul liber că este prima oară când interacționează la acest nivel: unii au probleme de încredere în sine, altora le e frică să vorbească în public, să își asume riscuri, să fie creativi, să pună în aplicare idei fără să mai aștepte instrucțiuni. Sperăm ca în vara asta să punem în sufletul lor ceva mai mult curaj și libertate de exprimare.

Care sunt satisfacțiile unui profesor care renunță la vacanța personală pentru organizarea Clubului de vară?

Tinerii noștri voluntari se laudă cu o groază de copii care îi iubesc enorm. Asta e satisfacția lor. A noastră este că simțim că suntem importanți la nivelul conectării emoționale. Că îi facem pe copii să vadă cum ei înșiși pot fi profesori altora și sieși. Că în felul ăsta îi învățăm, de fapt, cea mai importantă lecție din lume: aceea că fiecare om poate să crească în orice moment, că se poate depăși pe sine și că etichetările ”deștept” sau ”slab” sunt limitative.

Ce provocări și momente dificile au existat până acum? Cum au fost depășite?

Dificil este să obții coeziunea unui grup deschis, în veșnică schimbare, prin venirea noilor copii. Provocarea asta are și un câștig: acela că ne face pe toți să devenim prezenți și conștienți de viața noastră socială: am învățat să empatizăm, să înțelegem nevoile celorlalți, să ne adaptăm schimbării. De fapt, asta va fi lumea de mâine. Deprinderile acestea sunt cele care vor conta cel mai mult. Ne bucurăm să vedem copii introvertiți sau cu frici inițiale, îndrăznind lucruri noi, mișcări noi, discuții noi, jocuri noi. Provocarea e să îi scoatem pe toți din zona lor de confort și să le dăm încrederea să fie liberi, creativi și expresivi. După părerea noastră, școala românească tradițională limitează exact aceste aspect în formarea copiilor. Sperăm ca noi să punem un pic de compensare vara aceasta.

Ce le transmiteti elevilor și profesorilor din alte școli/ licee care ar fi interesate sa organizeze astfel de cluburi în orașele proprii?

Îi invităm să ne fure ideea. Să devenim un lanț uman de idei și activități ”Copii pentru copii”. Asociația pentru Educație Helikon vă invita să ne scrieți și să deveniți parteneri în acest program. Haideți să schimbăm idei de activități și mai ales să arătăm părinților români cât de importantă e educația emoțională și socială. Haideți să le arătăm cât de mult câștigă un copil în afara școlii și cât de important este să ne petrecem timpul liber cu oameni și idei de calitate.

Închei această poveste frumoasă cu o fotografie de pe pagina Clubului de vară pentru copii și tineri care mi-a rămas întipărită în minte. 

O persoană ori crește, … ori moare!

Copiii noștri au nevoie să le oferim condițiile necesare pentru a crește. Zi de zi voluntarii de la Călărași cresc oameni. Cresc oamenii din ei și oamenii de lângă ei. 

Citește și Pedagogul care crește oameni

Fotografii-  Clubul de vară pentru copii și tineri