Crezul unei mame atee pentru fiica ei

Eu nu cred în Dumnezeu! Dar am crezut în El pentru cea mai mare parte a vieții mele. Așa am fost crescută. Nu a fost o noțiune învățată și acumulată conștient. Pur și simplu m-am trezit cu Dumnezeu în mintea mea și în viața mea. Au fost ani, când eram copil, când ma închinam în fiecare seara. Știam Tatăl Nostru și Crezul pe de rost și le spuneam cuminte, ca un roboțel, în fiecare seară.

Dar astazi nu mai cred în Dumnezeu. Nu știu exact când am încetat să cred. A fost un proces care s-a produs treptat. Sunt deja câțiva ani buni de când pur și simplu nu mai cred în existența unui Dumnezeu, acolo sus, care are grijă de noi toți. Ființa mea este incapabilă sa înțeleagă că pot exista concomitent o lume cu multă suferință inutilă, care distruge vieți și schilodește suflete, și un Dumnezeu milostiv care are grijă de noi toți.

Prin urmare nu îi vorbesc fetiței mele (de 2 ani și 6 luni) despre Dumnezeu. Nici soțul meu nu crede în Dumnezeu și atunci subiectul nu este abordat niciodată în familie. Nu sunt de acord nici ca ea sa studieze religia la școala. Și nu pentru că vreau să cresc un copil ateu, ci pentru că eu cred că  modul în care a ajuns sa fie interpretată și studiată Biblia și Dumnezeu deopotrivă  i-ar perturba dezvoltarea și i-ar inocula noțiuni greșite despre viață și oameni. Aș fi de acord însă să studieze religiile lumii. Să învețe ce este RELIGIA, nu religia creștin-ortodoxă. Să învețe despre toate religiile și dacă vreuna dintre ele rezonează cu sufletul ei atunci să o aleagă.

Deși nu cred în Dumnezeu, cred ca ideea de Dumnezeu este una frumoasă care poate hrăni suflete și înfrumuseța vieți. Cred că, în anumite situații, oamenii care îl au pe Dumnezeu în suflet sunt mai fericiți decât cei care se cred singuri pe Pamânt. Cu toată sinceritatea, vă mărturisesc, că nu am nimic împotrivă ca fiica mea să creadă în Dumnezeu.

Dar eu nu cred  și nu o pot învața nimic despre El. Nu o pot învăța Tatăl Nostru sau Crezul, pentru că nu cred în ele. Am însă  un alt Crez, despre care o să îi vorbesc și care sper că o va influența în drumul ei prin viață, fie că va alege să se închine la un Dumnezeu sau nu:

– Cred în OM, cu puterea lui incredibilă de a vindeca răni, de a crea viață, de a construi lumi și de a se “regenera” dupa fiecare înfrângere într-o ființă mai puternică, mai înțeleaptă și mai empatică cu cei din jurul lui.

– Cred în FIICA MEA, în inocența,  curiozitatea și inteligența ei, în curajul ei de a se lansa în necunoscut, în puterea de a se ridica de jos atunci când cade, pentru că genunchii se vindecă (nu-i asa ?), dar viața e plină de aventuri care o așteaptă. Cred în bunătatea ei, în iubirea ei necondiționată și în zâmbetul ei cu puteri miraculoase.

– Cred în DRAGOSTE, în iubirea pură, totală, sinceră, lipsită de egoism. Cred că iubirea este cea mai mare putere a lumii, o resursă  puțin exploatată pentru a pune capăt marilor războaie ale vieții și ale lumii. Cred în dragostea față de oameni, în dragostea intimă pentru un barbat sau o femeie (și nu neapărat dintre un bărbat și o femeie), în dragostea necondiționată pentru copii și părinți, în dragostea pentru animale, pentru mediu, pentru viață, etc.

– Cred în FAMILIE, acel microcosmos în care învațam și simțim pentru prima oara iubirea necondiționată , în care învațam despre greșeli și conflicte, despre calități și defecte, și despre dragostea care învinge totul.

– Cred în RECUNOȘTINȚĂ, recunoștința față de părinți, față de prieteni și față de cei care ne călauzesc în viață, recunoștința pentru ziua de astazi, pentru zilele de ieri și pentru lecțiile învățate în toate momentele pe care le-am trăit.

– Cred în CURAJ:  în curajul de a fi autentic, în curajul de a o lua de la capăt atunci când un drum se termină, în curajul de a ne înfrânge temerile, în curajul de a spune ce gândim fără să ne temem că vom fi judecați, în curajul de a schimba lumea în care traim.

– Cred în CĂRȚI și în ARTĂ  și în puterea lor imensă de a hrăni mintea și sufletul.

– Cred în VULNERABILITATE, în curajul incredibil de a-ți deschide complet inima și sufletul  pentru a oferi și pentru a primi dragoste, fără teamă de pierderi și consecințe.

Fotografie- Copyright D’Alex Photography

De aceeași autoare citeste și Lecția despre fericire primită de la un copil de 2 ani