Calul Năzdrăvan- o carte joc pentru mici și mari
Calul năzdrăvan e o carte cu o poveste frumoasă. O carte apărută dintr-un joc, într-un moment neașteptat.
Era septembrie, anul de clasă pregătitoare al fiicei mele, anul trecut. Iar ea mergea la școală 2 ore 45 pe zi. Nu apucam să fac mare lucru în timpul acela. Nu mergea la after. Iar eu nu mai știam cum să jonglez cu timpul pentru mine, pentru scris, pentru citit, pentru toate.
Eram frustrată de lipsa timpului, mereu în alergătură, mă simțeam gâfâind metaforic, eram stresată, simțeam că nu am timp de nimic și ca nimic nu-mi iese bine. Și pentru că nimic nu-mi ieșea bine, într-o zi am decis că mai bine să nu mă mai agit să fac nimic. Și așa am ajuns să mă relaxez.
Doar că facem ceva și atunci când nu facem nimic. Diferența e că relaxarea gândului de a nu face nimic ne face mai conștienți și mai în contact cu noi înșine și cu cei din jur.
Așa s-a întâmplat și în acel moment de frustrare și stres urmat de relaxare.
Mi-am propus o zi liberă cu fiica mea și am mers la piscină împreună. Și mă amuz mereu povestindu-le copiilor în atelierele mele că poveștile mele nu au apărut stând la birou și scriind tacticos cu o pană băgată în cerneală. Ci au apărut mai mult în pat, seara, la culcare cu copiii. Sau, de data asta, în apă, la piscină.
Am început acolo, în pisicină, să ne jucăm cu litere. Nu mai știu ce cuvânt am luat și am început să schimbăm litere în cuvinte.
Să zicem că ar fi fost cuvântul NOR. Iar eu întrebam copila.
Dacă aș schimba litera N cu C, ce cuvânt ar ieși? Iar ea spunea rapid COR. Dar atunci când spunea COR era ca o explozie de bucurie. Bucuria descoperirii unui cuvânt nou, dar vechi. Nou în jocul nostru, dar vechi în mintea ei. Unul pe care mintea ei îl vizualiza. Poate vedea corul meu, Fantasia, în care am cântat mulți ani și la care am dus-o și pe ea la audiții. Sau poate vedea corul de colindători de la geamul bunicii.
Și dacă îl schimbăm pe O cu A, ce cuvânt iese? CAR, răspundea cu bucurie.
Dar dacă îl schimbăm pe R cu T? CAT, adică pisică, îmi spunea ea?
Dar dacă îl schimbăm pe T cu Ș?
CAȘ.
Dar pe A cu O?
COȘ.
Și tot așa, schimbam literele fără oprire, uneori măream ritmul de schimbat literele, alteori schimbam de 5 ori litera de la final și apoi schimbam litera din mijloc. Și eram fascinată de cum vedeam literele plimbându-se prin capul ei. De cum îi puteam observa atenția și concentrarea. Dar, mai ales, de bucuria descoperirii. De bucuria observării transformărilor.
Am simțit că ea vede cum limba curge, literele se împletesc unele cu altele, cuvintele se înrudesc, cum vede elemente comune între cuvinte.
M-am dus apoi acasă și am scris o poveste pornind de la acest joc. A fost însă una în engleză, pe care n-am putut să o traduc.
Opt luni mai târziu am scris Calul Năzdrăvan, dintr-o suflare, într-o seară în care c-o mână aruncam mingea copilului care voia să joace fotbal, cu cealaltă puneam muzică celuilalt copil care voia sa danseze.
Iar eu voiam să scriu.
Am scris-o fără plan, fără oprire, fără să gândesc prea mult. Am scris-o cu sufletul și cu copilul jucăuș din mine.
Și a ilustrat-o superb, Andrei Măceșanu.
Calul năzdrăvan este o carte fără vârstă și care, în același timp, se poate citi și înțelege diferit la vârste diferite. Pentru copiii preșcolari este o carte care îi va împrieteni cu literele și cuvintele. Dar este mai ales o carte despre prietenie. Pentru școlari poate fi, în plus, o carte despre identitate și transformări. O carte despre roluri care prescriu anumite comportamente și atitudini, despre libertate. Sau despre evoluție și magie, creație. Despre cine suntem noi individual și cine suntem noi împreună. Este în același timp, o carte de la care putem porni o discuție despre omonime la ora de limba română.
Pun câteva pasaje din carte, urmând să scriu despre cum putem folosi cartea la joacă sau în scop didactic.
Voi scrie aici câteva direcții în care se poate folosi cartea.
M-aș bucura să primesc de la cadre didactice mesaje și fotografii despre modul în care au folosit ei cartea la clasă.
1. În primul rând se poate folosi cartea ca joc, exact așa cum s-a născut ea. Copiii vor forma cuvinte din 3 litere. Cadrul didactic le poate da sarcina să schimbe o literă cu alta, iar copiii scriu fiecare în caietele lor.
2. În al doilea rând, putem face jocul puțin mai greu, dar mai provocator.
L-am jucat în versiunea aceasta la lansarea de carte și a avut mare succes.
Pornim de la un cuvânt comun. Să spunem, de exemplu, LAC, iar apoi fiecare copil, în caietul lui, schimbă rând pe rând, câte o singură literă din cuvânt, astfel încât să creeze un cuvânt nou. Jocul se continuă o perioadă bună de timp, scopul fiind să descoperim cât mai multe cuvinte. La final se numără cuvintele descoperite de fiecare copil. O altă regulă în acest joc este ca niciodată să nu se repete vreun cuvânt din șirul de cuvinte descoperite. Dacă se identifică un cuvânt repetat, se oprește numărătoarea la acel cuvânt.
Iată câteva exemple ale participanților la joc de la lansarea de carte. Timpul a fost limitat, însă am avut câțiva părinți super rapizi :).
3. O variantă ar fi să continuăm jocul de la punctul 2, ilustrând cuvintele descoperite. Mai ales atunci când copiii sunt mai mici și descopera 8-15 cuvinte, e ceva ce pot face cu ușurință și dezvoltă inteligențe multiple.
4. Apoi putem merge mai departe transformând șirul cuvintelor ilustrate într-o poveste similară celei din carte, copiii căutând explicații pentru transformările cuvintelor, se vor gândi unde pleacă și de unde vin unele litere. Ce cuvinte au format anterior sau în ce cuvinte și-ar dori să fie parte în viitor. Și de ce?
5. Pentru dezvoltarea inteligenței muzicale, putem să căutăm în cuvintele găsite de copii, cuvinte care apar în cântece și să le cântăm. Mie mi-au trecut prin minte cântece cu LAC, OAC, MAC, dar sigur sunt multe.
6. Cu copiii mai mari, putem discuta despre prietenie. Despre prieteniile care uneori se strică, dar și despre prietenii care se reunesc. De ce se ceartă prietenii? Și aceasta în sine e o temă de discuție pentru orele de dezvoltare personală. Copiii pot povesti momente în care s-au certat cu prietenii, pot găsi motivele, pot discuta despre emoțiile lor, despre cum e acum relația cu acel prieten, despre cum puteau să gestioneze mai bine o anumită situație. Despre prietenie și ce este ea. Despre ce înseamnă să fii prieten pentru cineva. Despre cum ne simțim când avem prieteni. Și aș mai putea scrie multe, prietenia fiind o temă atât de ofertantă.
7. Putem discuta despre roluri și identitate pornind de la povestea literei Ț care abandona un țânțar pentru că nu mai voia să piște oamenii.
Și aici discuția poate merge la nesfârșit. Și putem căuta împreună cuvinte în care Ț să fie fericit. Sau măcar să se simtă mai bine.
8. Putem discuta despre momente în viață în care am avut diferite identități sau statut social diferit. Ce implică asta? Cum e trecerea de la unul la altul? Pornim discuția de la Ț care nu se simțea bine în viața de ȚAP pentru că înainte fusese ȚAR și avea parte de luxul de la palat. În același timp, A, se simțea liber în viața de ȚAP și îngrădit în viața de ȚAR.
Și de aici, în funcție de vârsta copiilor și de interese, putem să discutăm și despre animale domestice, dar și despre țari, imperii, războaie, opulență, cuceriri, …istorie.
9. Putem discuta despre R care a abandonat cuvântul RĂBDARE. Despre cuvinte vizibile și cuvinte invizibile. Cuvinte- obiect, cuvinte-emoții, ….etc. Și putem să provocăm copiii să facă o tipologie a cuvintelor. Sau mai multe tipologii.
10. Cu copiii mai mari, putem porni lecția de gramatică. Lecția despre omonime poate porni de la cele două pagini ale cărții în care avem de-a face cu un COȘ pe nas, COȘ la casă, COȘ de fructe, COȘ de baschet, COȘ de gunoi. De aici, putem găsi și alte cuvinte cu exact acceași formă, dar cu înțeles diferit. Lecția poate să fie și mai complexă, cu exemple de diferite tipuri de omonime: lexicale, gramaticale sau lexico-gramaticale.
De exemplu cuvâtul CAR din carte, este reprezentat de un car fără boi, însă copiii care au fost la lansarea de carte, au spus că mai poate fi CAR și constelația (exemplu Carul mare, Carul mic) sau CAR poate fi un verb (Ex: Eu car un coș cu fructe). Dacă primele două sunt omonime lexicale (sunt amândouă substantive, dar au sens diferit), cele două în raport cu al treilea sunt omonime lexico- gramaticale (au aceeași formă, dar sunt părți de vorbire diferite: substantiv verb și au sensuri diferite).
11. Mi s-ar mai părea interesant ca un proiect de cercetare cu copiii mai mari să vedem originea cuvintelor și formarea lor. De ce un nor se numește nor și nu altfel? De unde provin anumite cuvinte, care e evoluția lor?
12. Un joc drăguț care mi-a venit în minte ar fi să traducă la ora de limbă străină cuvintele de la jocurile expuse la punctele 1 și 2. Am putea să observăm câte litere au acele cuvinte în limbi diferite.
13. Tot un joc derivat din primele două poate fi să scriem cuvintele invers și să vedem ce iese din ele. Ne imaginăm că cele 3 litere prietene vor să își schimbe locurile de la final la început. Oare ce iese?
Exemplu
CAL- LAC
CAR- RAC
ȚAR- RAȚ
ȚAP- PAȚ
CAȘ- ȘAC
COȘ- ȘOC
CAP- PAC
Analizăm fiecare cuvânt nou și căutăm să vedem care dintre ele există și ce sens au.
14. Putem filosofa cu copiii despre sensul vieții în raport cu oameni și lucruri, pornind de la pagina în care se terminase vinul din butoi, nimeni nu mai scotea cepul butoiului, iar CEP-ul își pierduse sensul vieții.
15. De asemenea, la finalul poveștii, când cei trei prieteni sunt un CAȘ gata să fie mâncat de un uriaș, iar L-ul de la început e parte dintr-o zână numită Libertate, putem discuta cu copiii despre cum L abandonează Libertatea aceea teoretică, un fel de Libertatea din lumea ideilor lui Platon și, îmbrățisându-i prietenii și salvându-i de la moarte, oferă libertate, îi eliberează, se transformă împreună într-un cal care zburdă liber.
Care o fi diferența dintre libertatea lui L în interiorul noului CAL și libertatea lui L pe când era parte din zâna numită Libertate.
16. Tot scriind, mi-a mai venit o idee, de altfel îmi tot vin, de am impresia că nu mai termin acest articol.
Am povestit în acest articol despre jocul teatral Mașina de Scris.
Similar acelui joc, putem să jucăm jocul de la punctele 1 sau 2 în grup. Începe un copil cu un cuvânt format din 3 litere, continuă alt copil cu alt cuvânt și tot așa.
17. O activitate drăguță care mi-a venit în minte la lasarea de carte a fost să ne gândim la 2 persoane foarte dragi, doi buni prieteni și să ne gândim, dacă am fi litere, ce cuvânt am fi noi împreună.
Eu m-am gândit atunci la mine și cei 2 copii și m-am gândit că împreună am fi un NOR. Unul plimbăreț, dar care la un moment dat produce niște stropi de ploaie care udă o floare.
18. E mult de discutat despre identitate. Cine suntem noi individual, cine suntem noi împreună. Ce ne leagă? Ce ne ține împreună? Ce ne separă? Ce ne desparte? Ce ne face să ne integrăm în anumite grupuri mai degrabă decât în altele?
19. Vizual văd tot felul de jocuri cu cuvinte și diagrame la intersecția mai multor litere. Aceeași literă poate să facă parte din mai multe cuvinte. Însă identitatea ei e diferită în fiecare cuvânt. Și noi suntem diferiți în fiecare grup de care aparținem.
20. În grădinițele și școlile Montessori, dar nu numai, acolo unde copiii au litere la îndemână, jocurile de mai sus e bine să fie jucate punând literele și plimbându-le în cuvinte. Tot ce am scris mai sus, are alt impact când există un astfel de joc vizual.
21. Am putea să îi întrebăm pe copii dacă primul CAL cu care începem cartea e același cu ultimul CAL cu care se termină cartea, având în vedere că e vorba despre aceleași 3 litere prietene. Și aici pornește o întreagă discuție filosofică cu copiii. Despre transformări, identitate și multe altele.
22. Desigur că putem să continuăm povestea și să ne imaginăm ce se întâmplă acum cu calul. Se mai ceartă, se mai depart?
23. O altă idee ar fi să încercăm să jucăm jocul pornind de la un cuvânt format din 4 sau mai multe litere.
exemplu: CASĂ- MASĂ- RASĂ- RAȚĂ- RATĂ- VATĂ- LATĂ- DATĂ- DACĂ- VACĂ- TACĂ etc.
GĂINĂ- FĂINĂ- FAINĂ- TAINĂ- TAINE- CAINE (de la verbul a căina)- CÂINE- PÂINE- MÂINE-MAINE (și de aici putem să le dăm o temă la geografie sau istorie) etc.
Putem apoi să analizăm părțile de vorbire. De asemenea, să vedem ce cuvinte pot fi ilustrate și ce cuvinte nu pot fi ilustrate.
Temă pentru copii ar fi să deseneze cuvântul DACĂ :). Sunt foarte curioasă ce iese.
Închei cu un testimonial care îmi place mult, scris de Radu Szekely, cofondatorul școlii finlandeze din Sibiu.
Abia aștept să văd ce alte moduri creative găsiți fiecare dintre voi să folosiți această carte.
În timp ce scriu acest articol, copila mea, a venit lângă mine și mi-a zis:
-Mama, facem ROMATICĂ?
-Da, îi răspund eu, dându-mi seama că a combinat româna cu matematica într-un cuvânt nou.
-Uite cum facem, îmi spune ea. CEAINIC minus NIC egal cu CEAI. Sau CO+ COR= COCOR. Am făcut și cu plus și cu minus.
Interesantă ROMATICA asta, mă gândesc eu. Și cred că ea e rodul, unor jocuri creative ca cele de mai sus.
Mai multe despre Calul Năzdrăvan, puteți citi și aici.
Leave a Reply