15 februarie 2017

Cum să bulversezi un recrutor

Acum câteva seri, terminam de pregătit cina, iar Atomicul cânta liniștit “ui oli humăn afterol”, în timp ce transfera sarea din solniță într-un pahar. Sună telefonul: un recrutor de la compania X. De obicei, când Tudor este prin preajmă, reprogramez convorbirile acestea. Dar cum el părea zen, iar exilarea pe balcon era o soluție infailibilă, închid aragazul și ies tiptil din bucătărie.

– Vă sun în legătură cu postul y și voiam să știu dacă ați fi interesată.

Aplicasem în urmă cu câteva săptămâni la postul z și mă gândeam că i-or fi schimbat denumirea între timp, deși nu vedeam legătura între CVul meu și postul pentru care tocmai fusesem sunată.

– Îmi puteți spune, vă rog, ce presupune postul y ?!?

– Dacă nu știți ce face un y, îmi răspunde ușor iritat domnul de la telefon.

– Din denumirea postului, pot presupune care sunt sarcinile unui y, dar poate nu am înțeles eu bine pentru ce poziție mă sunați (iar dvs. nu ați citit CVul!?!). Căci eu am aplicat acum ceva timp la postul z.

– Vă sun pentru postul y care trebuie să facă cutare și cutare.

Devenea de-a dreptul fantasmagorică descrierea. Era ca și cum aș fi aplicat pentru un post de inginer, iar domnul acela mă suna pentru un post de… balerină. E drept, până prin clasa a IVa am fost o adevărată lebădă grațioasă la școala de balet, dar nici măcar la rubrica hobby nu menționasem asta. Primul gând a fost să îl întreb dacă nu a încurcat cumva CVurile/posturile. Dar Tudor îmi sesizase deja absența din peisaj și începuse să cânte din toți rărunchii “maaaamiiiiii, ui oli humăn afterol”.

– Dar să știți că la jobul acesta trebuie să stați 8 ore la birou…de dimineață până seara, nu este un program flexibil, se grăbește să adauge. (Precizare absolut necesară, căci în 2017 balerinele ar putea lucra de acasă, nu?!?)

– Iar completarea aceasta vine ca urmare a fundalului “muzical”, îl întreb eu zâmbind.

– Aaaaa, nuuuu, nu are nici o legătură. V-aș fi spus oricum.

– Am înțeles. Din păcate (not!), în acest moment, nu îmi doresc un job de balerină, dar mulțumesc că v-ați gândit la CVul meu.

Tudor mă întreabă curios, “cine mami, cine”.

Nu i-am reținut numele, dar sper că recrutarea era o sarcină temporară pentru el. Și nu pentru că jobul pentru care mă sunase nu avea nimic de-a face cu CVul sau cu aplicația mea. Ci pentru cum a considerat că statutul de mamă este incompatibil cu cel de … balerină care stă ”8 ore la birou”, ”de dimineață până seara”.

Dar cine știe, poate am ratat șansa de a deveni cea mai balerină – inginer.