16 septembrie 2016

Dacă toate femeile își vor ruga așa partenerii

Miercuri a venit Măriuca (colega lui Matei) să doarmă la noi.
Urma să vină joi, dar bine că au copiii memoria mai bună decât părinții și le reamintesc acestora programul. 🙂
Am luat-o (prin surprindere) pe Maria și am pornit cu ea și cu Matei pe strada pe alocuri iluminată, pe altele nu, pe jos, către noi.
AȘA de bucuroasă era că vine la noi!
– Matei, ce bine îmi pare că vin! Eu aveam bagajul făcut de ieri, să știi!
– Da, trebuia să vii mâine, dar merg mama și tata la film.
– Lasă! E și azi o zi Matei. Tu nu aveai program, eu nu aveam program, ce!
Cum nu încăpeam 3 pe trotuar, eu stăteam în spatele lor și îi ascultam cu un zâmbet mare pe față.
– Ce bine îmi pare că vin fără Teodora! zice Maria.
– Și mie îmi place să merg fără frate’miu! zice copilul meu mare.
– Da’ de ce vă place vouă fără frați? intru și eu în discuție, ca să aflu un răspuns de la sursă.
– Păi frații ăștia mai mici vor să facă TOOOT ce facem noi și nu putem să facem și noi nimic discret!
PAM – PAM! era în capul meu.
*Matei este într-o perioadă în care este interesat de neologisme și se străduiește, prin încercare și eroare, să le introducă în mod corect în propoziție.
N-am mai zis nimic la așa răspuns verde în față, ce să mai zic!

ei-doi
– Mie îmi e greu cu rucsacul ăsta! a zis Maria la un moment dat.
– Ți-l car eu! a sărit blondul.
– Știi… mie în tabără îmi era greu cu rucsacul, dar când mi-l lua câte un băiat mă simțeam ca liberă din colivie!
… … … Bouche bee!
Mi s-a dublat zâmbetul pe față și m-am gândit câte aș avea de învățat de la Maria!
Voi vă dați seama cum ar fi dacă toate femeile (sau bărbații) când ar formula o rugăminte în loc de “Auzi, păpușă, mai pui și tu cămășile alea la spălat o dată?” ar vorbi despre nevoia (sau sentimentul) lor? Și apoi despre cum se simt când le este îndeplinită nevoia sau cum se schimbă sentimentul din unul neplăcut în unul pozitiv?
Revoluție în materie de relații interumane ar fi!
#hai_că_puteți_copii #be_the_change