10 martie 2015

De ce e tati-Aiurel supărat?

Mimi
1303 Views
0 Likes
No Comments
Cufărul cu amintiri, De-ale Mariei, Joacă

Rămâsesem datoare să vă povestesc cum am ajuns balena casei.

Sâmbătă noaptea Maria (2 ani și 8 luni) a făcut ceva febră, iar duminică se anunța începutul unei răceli.

Nu intru în detalii privind cauzele, doar că duminică seară era foarte supărată. Nu îi intram în voie cu nimic. Nu vroia să mânâne sau să bea nimic.

În final a vrut o rodie de prin vecini. I-a desfăcut-o tati, însă căuta motiv să plângă. A vrut să plece cu castronul cu boabe din rodie prin casă, știind foarte bine că e ceva ce nu are voie. Tati a păstrat poziția, i-a spus că nu are voie cu castronul prin casă, că ori mânâncă la bucătărie, ori îi ia castronul.

Ea vroia mult să mânânce rodia, dar a insistat sa plece cu castronul prin casa. Ori vroia cu mine in dormitor , ori nu stiu care era motivul.

Texte clasice: vreau rodie, nu vreau la scăunel, nu vreau la masa, nu vreau la terasa, vreau sa mananc, vrereeeeeau, euuuuu vreau, nu vreeeeeeau, vreau.

In final i-a luat castronul, fără alte explicații. Tati nu era nici el cu cea mai bună stare de spirit. Maria si-a facut numărul de urlete, iar apoi a venit la mine. Eram cu Mihai in brate. M-a prins de brat si s-a lipit de mine. Între timp, tati și-a manifestat frustrarea pentru toate adunate: pentru că are ceva de învățat la job și nu are timpul pe care și-l dorește, pentru că acum m-am gândit s-o înțarc pe Maria (de joi am decretat că e fată mare și nu mai mănâncă țiți, dar despre asta în alta poveste), că acum pare că Maria răcește și asta mai lipsea, că parcă și Mihai face ceva febră etc și că el are lucruri foarte importante de făcut. Fuseseră niște zile grele după ziua de joi, așa că i se umpluse și lui paharul. Și-a spus offff-ul, de parcă eu eram sursa tuturor problemelor și a plecat la bucătărie.

Maria m-a întrebat:

De ce e tati- Aiurel supărat?

Ca o paranteză, Maria ne asociază mai mereu cu diverse animale, legume, personaje din cărți, în funcție de ce gândește ea despre noi. În cărțile cu Winnie de Pluș, tati e asociat cu Christofor Robin “pentru că tati râde”. Uneori, seara, tati își pune căștile și se uita la filme de comedie, în timp ce mami o adoarme pe Maria vreo oră. Iar Maria îl aude pe tati cum râde. De data asta tati însă nu mai râdea, așa că a fost coborât la rang de Aiurel trist și supărat.

E supărat pentru că nu te simți bine, iubito! E supărat pentru că nu-i place să te vadă tristă!
Tati-Aiurel e supărat …pentru că are treabă!!!

(…)

Cum să fac eu, cum să fac…să uite Maria de Aiurel cel supărat și să mânânce rodia? Mai ales că toată ziua avusese o stare ciudată și nu prea mâncase mare lucru. Rodia aceea era perfectă.

Îl las pe Mihai din brațe, cânt un cântecel, două, trei, o gâdil….Nimic.

Mi-am adus aminte de articolul Emei pe care tocmai îl citisem și de jocul găsit de ea pentru a trece peste o criză de furie a băiețelului său.

Așa că m-am gândit ce joc să fac eu, care să-i ofere Mariei putere, să iasă din starea aceea și să mânânce și rodia.

Vai, ce mi-e foame! Ce aș mânca și eu ceva. Ce bună ar fi o rodie! îi zic

Nu schițează nimic, dar i-am captat atenția.

Aș vrea și eu pe cineva să mă hrănească. Că mi-e greu singură. Maria, ai vrea să mâncăm împreună și să ne hrănim reciproc? Eu pe tine, tu pe mine! Ce zici?
DAAA!

S-a luminat la față și a sărit din pat. Am mers direct la bucătărie, ne-am așezat în scaunele noastre și am început să ne hrănim. Știam cât de mult îi place să mă hrănească, să facă ceva pentru mine. Vă mai povestisem aici.

Dar nu voiam să mănânc eu toată rodia, așa că am continuat.

-Vai, dar eu sunt foarte mare, nu pot să mănânc așa multe bobițe. Mie să-mi dai doar câte una. Uite, eu îți dau ție mai multe deodată pentru că tu ești foarte mică.

Ne hrănim frumos, reciproc. Ea îmi dă câte o boabă de rodie prinsă între 2 degețele fine de fetiță, eu îi iau câte un pumn de boabe și ea mi le mănâncă direct din palmă.

Vai, mânânci ca un porumbel din palma mea!
Da, și tu mânânci câte puțin că ești mare, ca o balenă!
Da, așa e!
Cască gurița, balenă! Hep!

Casc gura, mănânc, hrănesc porumbelul.

Continuăm discuții tandre între balenă și porumbel. Mai desfacem împreună rodia rămasă. O las mai mult pe ea cu gheruțele fine de porumbel și în final terminăm masa.

Seara, la culcare…