Și pe Mihai o să-l iubim!

Duminică, încercăm un somn de prânz. Tot universul ei se învârte în jurul lui Mihai și a lucrurilor pe care nu vrea să i le dea, așa că încerc să o iau la somn cu niște vise frumoase:

-Și știi Maria, în curând o să vină ziua lui Alex, a Anei, a lui David și o să mergem la petrecere.

– Și o să aibă tort?

– Daaa!

– Și o să fie de ciocolată?

– Nu știu! Posibil!

– O să îl mănânc eu pe tot. Și lui Mihai nu-i dăm nimic.

– Și o să vină și ziua lui Mihai!

– Și o să facem un tort și o să îl mănânc eu pe tot! Și lui Mihai nu-i dăm nimic!

– Dar să știi că dacă ai mânca un tort întreg ți s-ar face foarte rău și ai putea să vomiți! Tortul nu e bun în cantități mari. De aceea se taie în felii.

– Când o să cresc mare (schimbă ea vorba) o să fac ceva bun de mâncare și lui Mihai n-o să-i dau!!

(Ce noutate! îmi zic în gând. Mă abțin de la a-i zice…dar de ce, dar te rog, dar dă-i și lui să nu moară de foame etc)

– Uite, Maria! Știi ce mi-ar plăcea să îmi zici în schimb?

-Ce?

– Când o să fiu mare, eu și Mihai o să facem ceva bun de mâncare și tu cu tati veți merge la o pisicină sau la un concert sau la o piesă de teatru (eu visând cu ochii deschiși) și noi o să vă așteptăm cu surpriza. Aranjăm masa frumos, cu față de masă și șervețele, cu pahare de vin și vă așteptăm să mâncăm toți patru ca o familie.

– Și o să ne îmbrățișăm toți patru!

– Da!

-Și o să îl îmbrățișăm și pe Mihai!

– Da!

– Și o să îl pupați și pe el și o să mâncăm toți patru. Și pe Mihai o să-l iubim!

– Da! (music to my ears, dar răspund de parcă mi-ar fi zis că vrea apă. )

Ne îmbrățisăm, pupăm, continuăm discuțiile, dar somnul de duminică se duce pe apa sâmbetei.

Concluzia:

Scenariile pozitive și cu ei doi intr-o barcă generează sentimente pozitive. Luați și testați!

Citește și După un an & Adoarme ținându-mă de mână