Te iubesc la fel ca pe el! sau Suprema declarație de dragoste
Sezonul de toamnă-iarnă stă la noi sub zodia mucilor și statului acasă. De multe ori casa este neîncăpătoare, copiii aleargă de zici că sunt concurenți la jocurile olimpice, casa se transformă într-o trambulină imensă sau mai multe trambuline mici, joaca lor de-a șoarecele și pisica îmi dă dureri de inimă, în timp ce ei behăie ca o turmă de 500 de oi, râzând copios. Uneori am impresia că râd de mine, că nici nu aud ce zic sau că mă ignoră cu bună știință, de mă simt mama aia total depășită. Evident, joaca lor e asezonată cu tras de păr, pișcat, împins, sărit unul peste celălalt, iar râsetele de multe ori sunt însoțite de plânsete și țipete sau chiar urlete.
Dar săptămâna trecută, după ce le-am citit vreo câteva povești, ne-am băgat toți trei în pat și Mihai s-a uitat cu un zâmbet cum numai el are direct în ochii ei, a mângâiat-o pe față și i-a zis:
– Te ubesc, Maria!
Nu vă pot spune bucuria Mariei, care deși l-a lovit pe Mihai de atâtea ori, atunci când el ripostează uită că ea a dat prima și îl consideră pe el cel mai rău, cel care a lovit-o, cel care nu o iubește. Tare mare nevoie are ea să știe că el o iubește. Iar el e topit după ea, doar că nu exprimă asta în cel mai potrivit mod cu putință.
– Și eu te iubesc, Mihai! îi răspunde ea cu fața inundată de fericire.
-Și eu te ubesc, Maria!
-Ba eu te iubesc mai mult!
-Ba eu te ubesc mai mult!
-Ba eu te iubesc mai muuuuult! Uite așa de mult de iubesc (în timp ce deschide brațele). Și pe tine te iubesc mai muu….. (îmi zice uitându-se spre mine, dar se oprește). Și pe tine te iubesc la fel. Te iubesc la fel ca pe el. Uite așa de mult vă iubesc pe fiecare. La fel!
Pentru a înțelege mai bine, eu am un altar undeva în capul Mariei, un sanctuar, o catedrală, ce vreți voi. Dacă ar putea, Maria și-ar trăi viața în burta mea sau cumva lipită de mine. E o perioadă, sigur va trece. Vreau doar să subliniez că o declarație de dragoste mai frumoasă pentru fratele ei nu există.
Sunt mult mai dese momentele lor de ciondăneală, deși și cele de dragoste s-au înmulțit, dar un moment ca acesta compensează pentru enorm de multe ciondăneli.
Îl scriu aici pentru că vreau să pun momentul în ramă și să mi-l atârn pe perete și să mă uit des la el, cu recunoștință.
Fotografie- Copyright D’Alex Photography
Leave a Reply