Fantezii de femeie și mamă

Uneori îmi imaginez ca sunt singură pe o plajă, unde se aud valurile și pescărușii, și nisipul îmi alunecă printre degete. Îmi imaginez că stau acolo și nu îmi trece nimic prin cap. Nicio grijă, nicio remușcare,  nicio durere. Și ascult marea cu gândul că îmi va prelua ea tot ce e necurat în mine. Și le va duce în larg și va striga-„ Ridică -te! Poți să o faci! Poți să fii fericită !”

Doar că . . . Într-adevăr am auzit un strigăt, urmat de o avalanșă de mâini și picioare:

„ Mamii, mi-e foame! Trezește -te!!!”

Și încă eram amețită, nu știam ce e cu mine… Parcă îmi doream să revin la acea liniște,  fără sa mă simt vinovată că moare de foame copila.. . Aș vrea să am timpul meu special. Și să fie des și lung. Aș vrea să dorm 8 ore consecutive pe noapte. Aș vrea să pot să ies la plimbări.  Aș vrea să învăț să dansez salsa. Aș vrea să mă plimb cu bicicleta. Aș vrea să fiu singură. O perioadă.

Să pot să îmi culeg energia epuizată, optimismul rătăcit, încrederea pierdută și fericirea uitată.

Aș vrea să pot face toate acestea. Nu frânturi.  Pe toate. Nu într-o zi. În mai multe. Aș vrea să pot ieși din casă fără să mă uit la ceas, fără să mă gândesc că eu mă simt minunat, iar lor le este greu.

În ziua când voi putea simți că e nevoia și alegerea mea de a fi și altceva în afară de mamă și soție, mă voi considera împlinită și suficient dezvoltată emoțional. Pentru că nu e normal să cerem voie să fim fericiți. Alegem să fim fericiți, pentru că merităm! Pentru că nu e normal să cerem partenerului voie  pentru orice activitate făcută în lipsa lui. El poate să îți ofere această libertate  fără ca tu să îi ceri. Pentru că nu e normal să îi schimbam pe cei din jur. Schimbă-te tu. Dacă tu te simți minunat în propria piele, cei din jur au două variante:

• Se sperie și fug
• Se alătură pentru o dublă fericire

Aceste gânduri au venit prin prisma dorului. Unui dor care nu încetează să îmi arate cât de frumoase pot fi alegerile în viața mea. Și doar să îi ascult instinctul și inima. Să fac ce îmi doresc cu asumarea consecințelor.  Bune sau mai puțin bune. Depinde cum le simt eu. Să nu las nimic la o parte, ce ar contribui la împlinirea mea.

Pentru 2017 îmi doresc enorm să îmi cumpăr o bicicletă, să merg la cursuri de salsa, să ies cu soțul meu la o petrecere și și și. Ca femeie doar acestea îmi doresc. Ca mamă îmi doresc să am copii fericiți. Veseli și plini de viață. Dar acestea se obțin indirect prin starea pe care le-o transmit. Și s -au văzut diferențe vizibile atunci când mama își acorda timp doar pentru ea, chiar și pentru 30 minute. Iar beneficiile unei femei fericite se regăsesc în calmul mamei care își vede copilul cu mai mult calm și dorință de conectare.

Și mai sper ca anul acesta să văd marea și valurile și pescărușii, indiferent în ce postura ajung- femeie sau mamă!

Voi ce vă doriți pentru anul 2017?

Corina