Explozia stelară- metodă de învățare activă, în cooperare/ colaborare
Semestrul acesta, la cursul despre Teoria Inteligențelor Multiple cu doamna Crenguța Oprea de la Masterul PED-Arte, am aflat pentru prima oară despre explozia stelară (starburst), ca metodă de învățare. Adevărul este că am aflat denumirea și modul în care poate fi aplicată într-o clasă de elevi și beneficiile metodei, însă am constatat că e o metodă pe care am folosit-o din copilărie individual pentru a-mi organiza informația pe o anumită temă și a aprofunda cercetarea ei.
Iubesc această metodă din mai multe motive:
1. Pentru că pornește de la întrebări. Nimic nu știu copiii să facă mai bine (dacă îi lăsăm) decât să pună întrebări. Ba da :), știu să iubească și să se joace mai bine. Însă copilul e natural o ființă care pune întrebări, iar școala este cea care ar trebui să întrețină această curiozitate cât mai mult timp. Să îi stimuleze să pună întrebări și să devină mici cercetători care să caute răspunsuri. De asemenea, întrebările de la care pornim pot da naștere unor noi întrebări, stimulând creativitatea copiilor.
2. Pentru că e despre lucrul în echipe. Sunt multiple beneficiile învățării în echipe, în cooperare. Aș putea scrie un întreg articol sau mai multe doar despre asta.
3. Este o metodă care stimulează creativitatea copiilor, gândirea critică, gândirea cauzală, dezvoltarea inteligențelor multiple.
4. Are o arie largă de aplicabilitate, se poate folosi pentru a aprofunda orice temă, copiii dezvoltă de mici obiceiuri de cercetători. :).
Pentru a ilustra metoda, o voi aplica pe conceptul de robot.
Să zicem că citiți la clasă cartea mea cu R-Mami și vreți să aplicați metoda pentru a discuta despre roboți.
Vom avea o stea centrală în care putem să punem o fotografie cu R-Mami, ca exemplu de robot, și niște întrebări. Am pus un exemplu cu 5 întrebări pentru o clasă împărțită în 5 grupuri, însă în funcție de numărul copiilor din clasă numărul întrebărilor poate fi ajustat.
Și iată cum îmi imaginez eu că va fi o explozie solară pe această temă.
Mi-am imaginat o clasă cu 25 de copii, împărțiți în 5 grupuri de câte 5, cu un lider de grup care vine și extrage dintr-o căciulă cosmică 🙂 o nouă stea cu o singură întrebare din cele 5. Fiecare lider de grup merge apoi la grupul său și elaborează împreună întrebări care să înceapă cu cine?, ce?, unde?, când?.
Propun folosirea exploziei stelare în două moduri:
1. Pornind de la textul cărții pe care îl înțelegem și îl aprofundăm.
Și atunci copiii ar putea formula întrebări precum cele de mai jos:
Grupul 1- Cine?
Cine sunt personajele cărții?
Cine sunt prietenii lui Robert?
Cine a înlocuit-o pe Mami?
Cine este mai bună: mama adevărată sau mama robot?
Cine a găsit-o pe Mami?
Cine citește mai multe povești?
Cine face clătite mai bune?
Cine se joacă mai mult cu copilul?
Cine a descoperit că Mami lipsește?
Cine l-a ajutat pe Robert să își găsească mama?
Grupul 2 – Când?
Când a apărut mama robot?
Când a descoperit Robert că îi e dor de mama?
Când a uitat Robert de mama?
Când și-a dat seama tatăl că mama nu era acasă?
Când a fost găsită mama adevărată?
Grupul 3- De ce?
De ce și-a dorit Robert o mamă robot?
De ce i-a spus Robert cuvinte urâte mamei?
De ce a dispărut mama?
De ce a apărut mama-robot?
De ce mama era într-o carte?
De ce nu a mai putut mama să mai spună încă o poveste?
De ce tatăl nu a observat că mama lipsește?
De ce Robert uitase de îmbrățișarea mamei?
De ce și-a amintit Robert de mama?
De ce avea nevoie de mama adevărată?
De ce mama robot nu a putut să o înlocuiască pentru totdeauna pe mama reală?
Grupul 4- Unde?
Unde a plecat mama adevărată?
Unde a rămas mama robot după apariția mamei adevărate?
Unde e mai bine: în brațele mamei adevărate sau ale mamei- robot?
Unde și-a căutat Robert mama?
Unde a văzut-o Lola pe mama?
Grupul 5 – Ce?
Ce înseamnă să fii o mamă/ un părinte bun?
Ce a simțit mama când Robert i-a spus acele cuvinte urâte?
Ce au oamenii și nu au roboții?
Ce au roboții și nu au oamenii?
Ce e mai bun: un om sau în robot? În ce context?
Ce produc cuvintele în sufletul nostru?
Ce a simțit copilul când a primit tot ce voia de la mama robot?
Ce a simțit copilul când nu o găsea pe mama adevărată?
A doua variantă în care putem folosi explozia stelară este aceea în care coborâm de la R-Mami la genul proxim și pornim o discuție despre roboți, despre rolul lor în societate, evoluția lor. Acesta poate fi subiectul unei alte lecții, desfășurată de maniera discuțiilor din filosofia pentru copii. Având în centru robotul, grupurile de copii, pot dezvolta alte întrebări. De data aceasta copiii nu vor avea un text de la care să pornească discuțiile despre roboți, ci vor pune întâi pe hârtie întrebările. Iar aceste întrebări vor produce cunoaștere în etapa a doua a lecției.
Am pus mai jos întrebări la care copiii ar putea ajunge:
Grupul 1- Cine?
Cine sunt roboții?
Cine a inventat diverși roboți?
Cine vor fi roboții viitorului?
Cine poate fi înlocuit de un robot?
Cine nu poate fi înlocuit de un robot?
Cine are roboți acasă?
Grupul 2 – Când?
Când au apărut roboții?
Când folosim roboții?
Când a apărut primul robot de fiecare tip?
Când vor putea roboții să înlocuiască oamenii?
Grupul 3- De ce?
De ce au apărut roboții?
De ce avem nevoie de roboți?
De ce
Grupul 4- Unde?
Unde sunt prezenți/ folosiți roboții?
Grupul 5 – Ce?
Ce funcții au roboții?
Ce fac roboții?
Ce învățăm de la roboți?
Ce pot face roboții în locul oamenilor?
Ce fel de roboți avem astăzi? Exemple: Roboți de bucătărie, industriali, educaționali etc.
După această explozie stelară și elaborarea întrebărilor, copiii ar intra într-o etapă de cercetare, în care adună răspunsuri la aceste întrebări (și la care i-aș lăsa să folosească internetul, dar și enciclopedii tehnice pentru a-și găsi informațiile). Urmând apoi să împărtășească răspunsurile identificate și pe baza lor să pornim o dezbatere cu privire la rolul roboților în societate, evoluția și viitorul lor.
Copiii o iubesc pe R-Mami, aș mai putea scrie de 10 ori încă pe atât câte activități frumoase și discuții cu sens pot porni de la această carte. Sper să vă fie de folos acest exercițiu.
Leave a Reply