
Tu unde ai călători dacă ai avea o bicicletă fermecată?
Dacă ai putea merge oriunde, tu unde ai călători dacă ai avea o bicicletă fermecată?
Aceasta e întrebarea pe care am pus-o unor sute bune de copii după ce am citit cu ei cartea Bicicleta Fermecată.
Am pus această întrebare copiilor de la 2 ani la 12 ani, dar și părinților sau bunicilor care au participat la ateliere și am primit cele mai interesante răspunsuri.
Cel mai mult m-a durut când am auzit copii care ar călători în Spania sau în Italia, dar nu pentru a vedea Sagrada Familia sau turnul din Pisa, ci pentru a-și vedea părinții.
Cel mai mult m-am bucurat când am auzit copii care ar călători cu bicicleta lor fermecată chiar spre școala sau grădinița lor pentru că le place foarte mult acolo.
Am stors o lacrimă când am auzit un băiețel care voia să călătorească la Doamne Doamne să îl îmbrățișeze pe bunicul care mersese la el.
M-am distrat când fiică-mea mi-a zis că ar vrea să intre cu Bicicleta ei fermecată în televizor să ajungă în lumea desenelor animate.
M-am emoționat când am auzit bunicii de la Călărași că ar vrea să meargă în viitor să își vadă nepoții și strănepoții mari. Să vadă ce fel de oameni ajung ei.
M-am emoționat și mai tare când în aceeași clasă de la școala Helikon doi copii au zis că ar vrea să meargă în trecut să își repare greșelile.
M-a fascinat Tudor de vreo 3 ani care mi-a spus că el ar vrea să călătorească pe deasupra lumii. Să vadă lumea de sus.
M-am bucurat când copiii voiau să călătorească în Asia, Africa, Americi, în toate țările Europei, la poli, și mai ales când aveau scopuri precum acela de a salva urșii polari. I-am privit fascinată cum povesteau despre lumea noastră largă și magneții pe care această lume îi are pentru ei.
Am zâmbit cu entuziasm când am auzit copii care voiau să călătorească în lumea poveștilor sau a unicornilor, în lumea muzicii sau în lumea unor artiști plastici.
Am simțit inima cum îmi bate tare când o mamă a răspuns că ar vrea să meargă în trecut să își cunoască propria mamă. Sau când un bunic a spus că ar vrea să meargă în trecutul în care era sănătos.
Am meditat când fiica-mea mi-a zis că ar vrea să meargă într-o lume în care nu există bani.
Am tresărit de bucurie când bunicii și nepoții sau părinții și copiii voiau să meargă împreună pe o bicicletă fermecată în lumile sufletului lor. Nu conta foarte mult unde, conta doar că erau împreună.
Orice lume este posibilă în imaginație. Iar imaginația este motorul care face lumea să se miște și să se transforme și bine ar fi să se transforme așa cum o visează copiii.
Iată câteva lumi pe care le găsești în cartea Bicicleta Fermecată și care deschid poarta unui număr nesfârșit de lumi din mintea copiilor.
Voi pe unde ați merge cu bicicleta voastră fermecată?
P.S. Dacă ești cadru didactic și citești această carte cu copiii, m-aș bucura ca pe lângă această discuție să rogi copiii să scrie sau să deseneze lumile pe care le văd de pe bicicleta lor fermecată. Și m-aș bucura și mai mult daca mi-ati trimite și mie un cuvânt sau un desen.
Ilustrații- Andreea Chiorniță din cartea Bicicleta Fermecată.
4 Comments