Surpriza grădinarului- o carte despre etică și alegeri.

Am citit seara trecută cu copiii ultimele cărți apărute la Casa Editorială Signatura. Fiecare dintre noi a avut altă carte preferată și sper să scriu despre fiecare în parte. Astăzi vreau să scriu despre preferata mea, Surpriza grădinarului. (Carla Balzaretti și Sonja Wimmer)

Andrew era un mecanic ce repara marfare vechi. Era în același timp un grădinar amator. Unul amator pentru că nu avea o grădină mare în care să îngrijească flori. Florile lui erau în orice colț al casei.

Andrew trăiește în două lumi. În cea reală în care repară trenuri vechi pentru un salariu mic. Și în lumea florilor pe care le iubește atât de mult și cărora le cunoaște denumirile științifice. Nu sunt denumiri goale, ci unele la care el se gândește cu luare aminte, așa cum ne gândim uneori la numele prietenilor dragi sau la numele oamenilor pe care îi iubim.

Visul cel mai mare al grădinarului este să aibă o casă cu grădină unde să îngrijească florile pe care le iubește atât de mult. Și într-o zi, visul i se împlinește. I se oferă un nou loc de muncă, unul la care, pe lângă salariu, primește la final de proiect această casă mult visată.

Însă grădinarul are mai multe surprize. Mai întâi află că nu va mai lucra la trenuri, ci la avioane.

Apoi află că va avea de făcut bombe pentru război.

Costă mult casa cu grădină și unii spun că orice om are un preț. Zile îndelungate grădinarul lucrează la avioanele de război și la bombele lor.

E o muncă ce îl apasă, îl chinuie, îl îmbătrânește.

În cele din urmă, finalizează proiectul ceva mai vesel. Le pregătea și el o surpriză șefilor lor. Andrew alesese să pună semințele lui de flori pentru grădina lui, într-o grădină mai mare. El alesese să dea viață pământurilor și să le umple de flori în loc de bombe. El, cel atât de mic și neînsemnat, a avut curajului unui gest atât de mare care i-ai fi pus în pericol familia.

Îmi plac mult notele de gri din carte. Gri-ul metalului de la trenuri, gri-ul avioanelor de luptă, gri-ul bombelor. Gri-ul muncii repetitive și mai puțin creative. Gri-ul rutinei. Gri-ul apăsării și al așteptării. Gri-ul stresului. Gri-ul tristeții. Toate aceste gri-uri pun în valoare florile grădinarului, dar mai ales culoarea vieții și culoarea pe care o are bunătatea lui.

E interesant faptul că această carte nu a fost numită Surpriza mecanicului sau Surpriza lui Andrew. Autoarea a ales acest rol de grădinar ca fiind cel care îl definește pe Andrew. Un rol care dă viață și nu o curmă. Un rol adesea nevalorizat.

Grădinarul, la fel poate ca gunoierul sau ca tâmplarul sau electricianul, sunt în general anonimi, fac lucruri aparent mai puțin ieșite din comun sau extraordinare, iar această carte este pilda faptului că orice om poate fi cu adevărat extraordinar. Că suntem toți produsul propriilor noastre alegeri.

Cartea aceasta este minunată pentru a aborda cu copiii multe teme din perspectiva filosofiei pentru copii.

În funcție de vârsta copiilor, adulții relevanți pot pune întrebări copiilor pentru a discuta cu ei despre liber arbitru, despre etică, despre alegeri, despre libertate individuală, despre conștiință. Despre războaie și consecințele lor. Despre viață și moarte.

Același om poate folosi munca sa pentru a face bine sau pentru a face rău. Depinde de fiecare ce alege să facă cu priceperea și iscusința sa.

Dacă m-ar fi întrebat cineva ce aș fi făcut eu în locul lui Andrew, aș fi răspuns că aș fi refuzat proiectul. Însă mi-am dat seama citind povestea, că probabil ar fi fost angajat altcineva în locul lui Andrew. Și e foarte posibil ca acel cineva să nu fi pus semințe de flori în loc de bombe. Atitudinea lui Andrew a fost cea curajoasă. Cu toate riscurile aferente.

Îmi doresc mult să creștem o generație de copii cu simț etic dezvoltat, cu curaj și cu o voce puternică. Și cred că aceasta este una dintre cărțile care pot contribui la o educație centrată pe aceste valori.