Repetitia si explicatia- mama, respectiv bunica invatarii

Nu stiu ce e un “câh”, un “bleah” sau un “bubu”. Nu imi e clar de ce un ambalaj aflat pe jos, afara, “e caca”. Si nici fetita mea nu cunoaste si nici nu ar pricepe astfel de explicatii.
Sunt sigura ca suntem multi cei care gandim asa.
Este clar ca puii nostri au darul comunicarii, chiar daca, in primii ani, folosesc un altfel de limbaj si nu cel despre care noi consideram ca este principala forma de a te exprima. Este evident si ca au capacitatea de a intelege ( tot), chiar daca uneori raspund de o maniera pe care noi o deslusim mai greu.
Daca mai era nevoie de dovezi, pentru mine, experienta urmatoare a fost deosebita. Puteti sa ma credeti, puteti sa nu o faceti sau puteti incerca.
De vreo 2 luni, de cand fetita a inceput sa exploreze fiecare centimetru in sufragerie, a inceput si relatia speciala cu priza. Este acea atractie mai mare decat cea pe care o simt eu fata de o vitrina plina cu genti si pantofi.
Aveam de ales: ii spun ca face “bubu” sau e “uff” daca pune mana sau ii explic ce este priza. Am ales varianta a doua. Sa nu va imaginati detalii la nivelul manualului de fizica de clasa a 10a ci, pur si simplu, i-am povestit ce e acolo, cum o folosesc mami si tati, de ce si ce se intampla daca bagam in ea jucarii, degete sau bete.

Dupa 3 saptamani, 72 de repetari si 504 minute de explicatii, fetita fie si-a pierdut interesul, fie a inteles ca priza nu e o jucarie, fie s-a plictisit de atata polologhie. Rezultatul este ca, in putinele momente cand se mai leagana curioasa spre priza, nu mai intinde manuta spre ea ci ma priveste, ii spun ca nu are voie, eventual o intreb daca are vreun telefon de incarcat si, apoi, se indeparteaza cautand ceva mai interesant.
Nu, nu cred ca am revolutionat parentingul.
Sunt de parere ca am facut o investitie. In ea, pe care o respect si o consider un om mare ( momentan in miniatura) si in mine.
Am castigat, pentru noi doua, aproximativ 8 ore pe care le vom petrece altfel avand in vedere ca peste 1- 2 ani tot ar fi trebuit sa-i descriu priza si utilitatea ei altcumva decat prin “uff” si “bubu”.
Later edit 1: Mi-ar placea sa-mi raspundeti cu povesti asemanatoare.
Later edit 2: Sunt in dubii daca sa incerc aceeasi abordare si cu aragazul. Ridicarea unui zid in jurul lui mi se pare o solutie mult mai sigura.

Andreea

De aceeasi autoare citeste si Oricare ar fi părerile noastre, întâi de toate suntem părinți!

Sursa foto- aici