
Dragoste si gelozie frateasca. Bilant dupa 2 ani si 6 luni
Mihai are 2 ani si 6 luni. Sau, altfel spus, de 2 ani si 6 luni viata Mariei (4 ani si 2 luni) s-a schimbat si procesul e ireversibil. Creste doar in profunzime.
Daca ar fi sa ma gandesc la ultimele luni si la relatia lor, as scrie asa din amintite, cu liniuta:
- ii urla in urechea lui mica si draguta, pe neasteptate, de zici ca e un urs brun turbat sau infometat;
- ii aude orice planset cat de mic si ma intreaba repede de ce plange Mihai; sare ca arsa sa vada ce se intampla si il consoleaza.
- il trage de par, o trage de par, il musca, o musca, se bat din cauza unor figurine de lego, pentru ca el i-a stricat constructia sau pentru ca ea nu ii da nimic din tot ce e al ei; le place sa se bata, spre disperarea mea, asa ca am introdus bataia controlata: ii las sa se bata cu sosete si cu perne si se bat in hohote de ras; cred ca le-ar placea foarte mult si o harjoneala fizica, dar n-am curaj sa ii las mai mult decat se intampla oricum, inevitabil; simt nevoia sa-i despart inainte sa se lase cu ochi vineti si podoaba capilara injumatatita.
- o priveste ca pe Maica Tereza si tot ce face ea vrea sa faca si el; mereu, odata cu ea; cuvintele lui cele mai frecvente acum sunt: SI EUUUU.
- e enervata ca el vrea sa faca tot ce face ea si ii vine sa-l bata, sa fuga de el sau sa nu mai faca nimic din ce face; chiar daca eu ii explic ca el o iubeste si o admira atat de mult incat o imita; ca asa fac bebelusii si copiii mai mici si ca asa ne-a imitat si ne imita si ea pe noi, parintii, tot din dragoste.
- il apara de comportamentul violent al altora; se repede in fata lor ca o leoaica si urla: Hei, e fratele meu! Lasa-l in pace; el o apara pe ea si urla ca un monstru/ dinozaur ridicand mainile cu degetele incovoiate si rasfirate ca o lighioana fioroasa si din corpul lui firav scoate cele mai fioroase urlete de care este in stare; chiar daca apoi e depasit de forta interlocutorului si fuge spre mami plangand de teama; are momentele lui de curaj.
- se catara dupa ea in copaci; se cearta pe crengi: e mea, ba e a meeaaaaaaaaaaaa, ba a meaaaaaaaaaaaaa, E A MEEEEEEEEEEEEEEEEEA!, dupa care isi spun unul altuia sa aiba grija sa nu cada cu voce blanda si calda; se prind in brate si se ajuta la coborare, se imping, se pupa, se bat, se imbratiseaza, urla totul in decursul a cinci minute.
- se bat pentru bratele mele sau ale lui tati, pentru atentia noastra exclusiva, se imbratiseaza strans uneori de parca ar vrea sa se piste, apoi chiar se pisca si plang pana adorm, fiecare cu frustrarile lui; depinde care o fi piscat primul.
- se incurajeaza si se felicita reciproc in momente in care nici prin cap nu mi-ar trece ca ar face asta. Aud deodata: Bavo, Maia! Asa, Maia! Foarte frumos din partea ta, Mihai! Iti multumesc, Mihai! in timp ce se imbratiseaza.
- il impinge din senin si il trage de par, se uita la mine sa vada daca am vazut si apoi rade sau zambeste strengar.
- ii “citeste” seara povestile lui preferate recitandu-le pe de rost, chiar daca ei nu-i plac, ci are acum alte gusturi si e nervoasa cand vrea el sa i le citesc eu, pentru ca bineinteles ea vrea acum povesti lungi si interesante, nu din astea de bebelusi.
- il pune pe el sa faca toate acele lucruri pe care stie ca nu au voie sa le faca stiind ca el face orice zice ea: Mihai, vrei sa ne urcam pe masa?, Mihai, vrei sa sarim tare tare pe pat?, Mihai vrei sa tipam foarte tare?, Hai, tipa, tipa! Hai, urca pe masa!; asa, ca sa inceapa el primul si ea doar sa faca ce face el, sau uneori doar sa stea in expectativa sa imi vada reactia.
- fug impreuna dupa pisici si caini prin parc, pe strada, peste tot si ii mangaie sau ii iau in brate; scot amandoi aceleasi cuvinte duioase ca Piiiiiiiiiiiiss; uneori apare si concurenta pentru pisica: ea sare sageata sa ajunga ea prima la pisica, el urla ca e a lui Pis si incepe lupta; bineinteles, habar nu avem a cui e pisica.
- ii las singuri cand am vreo urgenta prin alta camera si o rog pe ea sa aiba grija de el; in cele 5-10 minute in care nu sunt in aceeasi camera cu ei il mangaie, ii da jucariile ei, vorbeste cu el cu cea mai blanda voce posibil, il alinta in fel si chip: puiule, frumuselule, dragutule, Mihaita mic, puiut, scumpule si ii spune tot felul de vorbe duioase; cand ma intorc in alte 5 minute se rupe filmul si incepe competitia pentru bunuri si atentia materna; imi canta in ureche cantecul E A MEAAAAAAAAA!
- imi spune ca Mihai o enerveaza uneori foarte tare, dar ca e dragut si ca vrea sa se casatoreasca cu el, chiar daca i-am explicat de vreo 10 ori ca fratii nu se casatoresc.
- ii observa orice gest si il imita pe el, care stalceste cuvintele, la fel de mult cat o imita el pe ea; are un fel de dictionar mental al cuvintelor lui Mihai si uneori vorbeste doar in limba lui, iar daca trebuie sa zica cuvinte pe care Mihai nu le zice, inventeaza ea, pe loc, un echivalent al acelor cuvinte in limba lui Mihai.
- ne observa orice gest si zambet la adresa lui Mihai si repeta imediat ceea ce a facut el si ne-a stranit acel zambet pentru a ne vedea reactia;
- il strange in brate si uneori stransoarea se transforma intr-un cleste din care Mihai se elibereaza pentru a nu fi stalcit; strange in el, parca, toate sentimentele ei contradictorii pe care nu stie uneori cum sa le gestioneze, cum sa le interpreteze si cum sa traiasca cu ele.
- o trezeste dimineata pentru ca primul lucru pe care il face cand se trezeste e sa o caute pe ea; se aseaza langa ea si o mangaie si ii spune bland Maiaaaa, mneata, Maia. O pupa si o imbratiseaza. Ea, adormita tarziu dupa cele 1000 de intrebari de cu o seara inainte, vrea sa doarma mai mult si e furioasa. Da din picioare in toate directiile sa il dea de langa ea, il loveste, el plange si fata lui fericita si blanda de cand se asezase langa ea e apoi trista, frustrata, nervoasa ca ea l-a lovit cand el voia doar s-o imbratiseze;
- imi numara secundele petrecute cu el, imbratisarile, sarutarile, gesturile de afectiune si daca nu-i dau pe plus la ea, dupa ce le rumega bine, face o criza de furie de toata frumusetea de ma intreaba bunicii cum am crescut asa copil salbatic si alte variatiuni pe aceeasi tema.
- cand ii scot lui mucii cu aspiratorul fuge in alta camera pentru ca o doare plansul lui si ii e mila de el; cand termin, vine si il consoleaza.
- il intreaba de 20 de ori: Mihai, vrei pepene? desi stie ca el nu vrea pepene si se distreaza cand el ii raspunde de 20 de ori NU VAU PE-PE-NE!; la inceput ii raspunde, fireste, piano- pianissimo, insa de la a cinsprezecea oara in sus e in mezzoforte si aud si vecinii ca Mihai nu vrea pepepene; a douazeci si una oara Mihai incepe sa manance pepene si ea rade; rade cu gura pana la urechi de il face si pe el sa rada la fel in timp ce mananca pepepe; o rog sa nu-l mai faca sa rada daca tot mananca pepene pentru ca se poate ineca si ea ma intreaba cu interes si daca se ineaca moare?; eu ii raspund ca sper ca nu, dar ea atata asteapta sa imi spuna ca vrea ca el sa moara, ca ea nu vrea frate si ca de ce i-am facut si un frate; eu ii spun, epuizata mental, ca mai bine mor eu decat sa moara el si plec in camera mea sa plang in hohote si sa ma intreb unde am gresit; ei vin amandoi de mana, imbratisati, sar pe mine, ma pupa amandoi si ma roaga sa nu mai plang si sa nu mor.
- imi spune din senin: besc Maia (adica o iubesc pe Maria), iar ea ii spune lui Te iubesc, Mihai!, nu doar in momentele in care o face teatral cu gandul de a ne vedea reactia extaziata, ci si spontan, din suflet; ii ghiceste nevoile atunci cand plange uneori inaintea mea si cauta repede solutii sa il ajute. Uneori imi zice ea: ia-l in brate pe Mihai ca s-a lovit; ii pupa ranile, ii spune gata, gata, puiut, o sa treaca si isi cauta repede trusa de doctora sa il consulte si sa ii dea o reteta.
La voi cum e? Sau cum a fost acum 10, 20, 50 de ani, in copilarie?
Citeste si Nu ești ca soră-ta! sau Jumătatea mai mare
2 Comments