Despre alăptare, în cifre

Nu cu mult timp în urmă s-a încheiat Săptămâna Internațională a Alăptării, dedicată anul acesta susținerii mamelor pentru a alăpta oriunde, oricând. Pentru că însă de multe ori, în aceste campanii, mamele care din diverse motive nu alăptează sunt uitate și uneori chiar blamate, m-am gândit să scriu un articol care sper eu va fi de folos tuturor mamelor și care să ofere susținere deopotrivă mamelor care alăptează și celor care nu o pot face.

Și pentru că sunt un om al cifrelor și rezultatelor științifice, am decis ca punctul meu de plecare sa fie un studiu recent care evaluează efectele pe termen lung ale alăptatului în comparație cu hrănirea cu formulă de lapte a bebelușilor. Este după părerea mea și a specialiștilor un studiu important dar puțin discutat in mediul online în limba română (pentru cei interesați, am adăugat la final și trimiteri la alte studii recente relevante).
Este vorba de un studiu publicat în 2014, cu peste 8000 de participanți din Statele Unite ale Americii, cu vârste între 4 și 14 ani, care au fost fie alăptați, fie hrăniți cu formulă de lapte. Efectul și durata modului de hrănire au fost evaluate între altele pentru obezitate, astm, hiperactivitate, rezultate la teste standardizate de inteligență și competențe academice. Aceste variabile au fost comparate atât pentru toți copiii cât și pentru două subgrupe: una formată din toți frații (peste 7000 de copii, excluși au fost copiii singuri la părinți), și una formată din așa-numiții „frați discordanți” (aproape 2000 de copii). În acest ultim subset au fost incluse doar familiile cu frați hrăniți diferit (un frate alăptat, unul hrănit cu formulă de lapte). Se poate presupune că in acest ultim subset componenta genetică și cea socio-economică e aceeași pentru cei doi frați, și deci diferențele observate între modurile de hrănire pot să fie atribuite acestei variabile și nu diferențelor inerente dintre familii. Pentru toți participanții în general și pentru subsetul de frați, rezultatele au arătat un avantaj pentru copiii alăptați pentru aproape toate variabilele analizate (una din excepții a fost astmul). Pentru grupul de „frați discordanți”, in care s-a controlat perfect pentru componenta genetică și cea socio-economică, modul de hrănire nu a avut efect asupra nici uneia dintre variabile. Atât copiii alăptați cât și cei hrăniți cu formulă au avut scoruri similare, iar durata alăptării nu a fost asociată cu nici una dintre variabile. Acest studiu arată deci că alăptarea nu are efecte pe termen lung asupra sănătății, comportamentului sau inteligenței copiilor.
Ar trebui să concluzionăm în urma acestor rezultate că nu trebuie să mai alăptăm? Nici vorbă. Alăptatul este un mod minunat de a-ți hrăni copilul și pentru foarte multe mame este convenabil atât logistic cât și financiar. În plus, chiar dacă nu există beneficii pe termen lung, pe termen scurt, în primul an de viață, anticorpii de tip IgA din laptele matern previn unele infecții gastro-intestinale și eczema atopică, precum și posibil unele otite. De asemenea, la femeile care au născut după 25 de ani și au mai mult de doi copii, alăptatul diminuează riscul de cancer de sân, chiar daca efectul nu este general pentru toate femeile și pentru toate tipurile de cancer de sân. Pentru că în multe cazuri suprimă ovulația, alăptatul (la fel ca și pilulele contraceptive) e asociat cu o scădere a riscului de cancer ovarian. Dar, spre deosebire de ceea ce se afirmă de obicei, dacă factorii genetici și socio-economici sunt atent controlați, beneficiile alăptării pentru sănătatea și dezvoltarea copilului sunt modeste.
Cele mai multe femei din România (88%) inițiază alăptarea, ceea ce sugerează că își doresc să alăpteze. Cu toate acestea, la 6 luni doar 16% din copii sunt hrăniți exclusiv prin alăptare, ceea ce indică un cumul de factori, cum ar fi dificultăți care nu au putut fi depășite legate de lactația mamei și/sau de atașarea bebelușului, precum și considerente sociale.

Nu toate mamele au ajutorul necesar pentru a putea alăpta la cerere, responsabilitățile lor în gospodărie sau față de ceilalți copii forțându-le să delege ocazional hrănirea bebelușului altcuiva. Mamelor care doresc să alăpteze e important să li se ofere sprijin pentru a depăși cu succes aceste posibile probleme: ajutor practic în alăptare, ajutor în gospodărie pentru a se putea dedica aproape exclusiv nou-născutului în primele luni… E necesar de menționat aici și că procentul celor care alăptează la 6 luni e posibil să fie mai mare, dar definiția foarte strictă a alăptatului exclusiv să nu includă in statistică anumite cazuri. De exemplu, oferirea chiar și a unei singure lingurițe de formulă înainte de 6 luni exclude acel copil din statistica celor alăptați exclusiv. De asemenea, diversificarea între 4-6 luni exclude acești bebeluși din statistică, chiar daca după diversificarea la 5 luni de exemplu copilul primește pe lângă solide doar lapte matern și nu a primit niciodată formulă de lapte.
Date fiind toate aceste considerente, este important să sprijinim prin campanii oneste nu doar femeile care doresc să alăpteze. E timpul să oferim sprijin și înțelegere și celor care nu alăptează și care deseori sunt ținta unor campanii de învinovățire, campanii total nejustificate în lumina rezultatelor celor mai recente studii științifice. Statisticile pentru România indică că cele mai multe mame doresc să alăpteze și deci dacă nu o (mai) fac e pentru că circumstanțe de ele știute nu le (mai) permit acest lucru. Pentru țările dezvoltate, beneficiile pe termen scurt și lung ale alăptării sunt mai modeste decât se credea cu 10 ani în urmă, și materialele informative ar trebui să reflecte acest lucru. Pentru că e timpul să avem încredere că femeile sunt capabile, în prezenta unei informații corecte și complete, să ia decizia cea mai bună pentru ele și copilul lor.
Note
Acolo unde nu există surse de apă potabilă sigură, și unde ca urmare formula de lapte nu poate fi preparată corect, alăptatul are beneficii importante pentru că previne bolile cauzate la sugari de apa infestată (în aceste locații, e important ca în lipsa laptelui matern, hrănirea să se facă cu formulă de lapte gata preparată). Recomandările OMS și UNICEF reflectă acest lucru.
Pentru prematuri (în special cei născuți înainte de 33 de săptămâni), hrănirea exclusivă cu lapte matern în primele săptămâni de viață este foarte importantă deoarece laptele matern previne enterocolita necrozantă. Din acest motiv, băncile de lapte sunt extrem de importante pentru copiii prematuri si finanțarea lor în Romania ar trebui să constituie o prioritate. Accesul mamelor de prematuri la pompe de muls în spitale și acasă e de asemenea important din acest motiv.
Lecturi suplimentare
Într-un studiu longitudinal făcut în Belarus, mamele au fost desemnate aleatoriu fie în grupul de alăptare (si au primit sprijin pentru a alăpta cât mai mult), fie în grupul unde nu au primit sprijin de nici un fel (desemnarea aleatorie a fost posibilă datorită ratei mici a alăptării în Belarus la data începerii studiului). Ca urmare, rata alăptării la 3 luni a fost de 43.3% în grupul de alăptare, și de doar 6.4% în celălalt. Aceste două grupuri au fost folosite pentru a compara diverși parametrii în mai multe studii. Studiul original a observat un beneficiu al alăptării în prevenția infecțiilor gastro-intestinale și a dermatitei atopice în primul an de viața, dar nu a infecțiilor respiratorii.
Alte analize efectuate la câțiva ani distanță, au comparat eventuale efecte pe termen lung și au observat:

– Niciun efect în rata obezității, a indicelui de masa corporala sau a tensiunii arteriale

– Niciun efect în privința incidenței astmului și a alergiilor

– Niciun efect în rata cariilor dentare

– Niciun efect în privința comportamentului

– Diferență semnificativă de sub 6 puncte la teste IQ verbale (marja de eroare a testului la copii e de cam 4 puncte); niciun efect la teste IQ neverbale.

Un studiu recent din Brazilia a observat o diferență generala de sub 4 puncte IQ asociată cu alăptatul între 6 și 12 luni (alăptatul peste 12 luni nu a fost asociat cu nici un beneficiu suplimentar). Aceasta diferență e însă mult mai mică decât efectul pe care venitul familiei și nivelul de educație al mamei îl au asupra scorului IQ. Astfel scorul IQ la participanții nealăptați deloc dar provenind din familii bogate este cu peste 10 puncte mai mare decât la participanții alăptați chiar și 12 luni, dar provenind din familii sărace (103 față de 92). În plus, cel mai mare efect al alăptării a fost observat la participanții din familii bogate, care aveau oricum scoruri IQ mult mai ridicate (unde diferența e de aproximativ 5 puncte între grupul celor alăptați sub 3 luni și a celor alăptați peste 6 luni), și nu la cei din familii sărace (unde diferența e de aproximativ 2 puncte). De asemenea, studiul a observat scoruri IQ de 108 pentru participanții ai căror mame aveau peste 12 ani de școală și 92 pentru participanții ai căror mame aveau sub 4 ani de școală (cu scoruri intermediare pentru sub 8 si sub 12 ani de școala ai mamelor). Factorii socio-economici din acest studiu (nivelul de educație al mamelor și venitul familiei) sunt probabil cel puțin parțial corelați cu factorii genetici (nivelul de inteligență al părinților). Acest studiu arată ca efectul alăptării asupra inteligenței copiilor e neglijabil în comparație cu factorii socio-economici și posibil genetici.

Un studiu pilot recent arată ca suplimentarea controlată în primele zile după naștere poate ajuta procesul de alăptare pe termen lung. Este un studiu cu doar 40 de bebeluși, care au pierdut mai mult de 5% din greutate in primele zile după naștere și care fie au primit supliment de formulă de lapte 10ml cu siringa după ce au fost alăptați, fie nu au primit nimic. Suplimentul a fost oprit imediat ce mama a început să producă lapte și bebelușii au început să ia în greutate. La 3 luni 79% din copiii care au primit supliment erau alăptați exclusiv, față de doar 42% din copiii care nu au primit supliment. Chiar daca e un studiu mic, acesta arată că suplimentarea la început, cu o cantitate mică de formulă, și eventual administrată cu siringa sau lingurița, este de fapt benefică și nu detrimentală alăptării exclusive mai târziu. Acest tip de suplimentare previne pierderea prea mare de greutate și letargia bebelușilor, letargie care face procesul de alăptare anevoios și uneori imposibil. Si poate fi o strategie de succes care să ajute mamele să continue alăptarea, ajutându-le să treacă peste perioada dificila de început.

Stefania

Fotografie- Copyright D’Alex Photography

De aceeasi autoare citeste si Pedepsiți pentru că au mâncat din mărul cunoașterii