Buddha Junior

Putem vedea o legatură între yoga și poveștile clasice? Eleva mea, Maya, a surprins această legatură între Scufița Roșie și ora de yoga care abia începuse. Ȋn preajma copiilor, putem prinde cartea câştigătoare pentru noi şi noi sesiuni de învățare fresh.

Asadar, cum punem în scenă Albă ca zăpada sau Mica sirenă prin mişcări de relaxare, meditație sau joculețe de concentrare? Cum şi-ar spune Micul Prinț povestea prin yoga? Cum ar arăta o discuție între fratii Grimm, Buddha şi Siegel?

Copiii pot face designul unor cărți de poveste în mişcare după ce au luat contact cu cărți deja existente cu diverse posturi pentru animale sau literele alfabetului, de exemplu. Cu siguranță ar pune culoare şi energie în cărți de joc desenate chiar de către ei. Setul de cărti create de copii pot alcătui  o bibliotecă a mişcării creatoare.

Totodată, putem discuta cu ei ce calități sunt necesare pentru a ne conecta la ceilalți, despre emoții sau strategii de integrare a unor situații.

Ȋn cadrul punerii în scenă a poveştilor, în interacțiunea cu copiii,  se pot folosi conceptele propuse de către Daniel Siegel pentru creierul integrat în cartea “Creierul copilului tău”. Siegel vorbeşte despre conectarea copilului la sinele logic, cât şi la sinele emotional, despre “creierul inferior” instinctual si “creierul superior” reflexiv, precum şi despre faptul că fiecare experiență oferită copilului îi structurează creierul şi îl ajută să îşi înțeleagă emoțiile.

Mai mult, conectarea poveştilor va conduce la alternative de comportament în anumite situații. Poveştile pot fi alese pentru a oglindi anumite conflicte din clasa sau pot avea legătură cu subiectele orelor de dezvoltare personală.

Ȋn aceste moduri, copiii înțeleg că emoțiile analizate, repovestirea, acțiunile pe care le iau pot schimba stările de spirit şi aduc armonie în clasă.