12 mai 2015

Alaptarea…un vis superb transformat intr-un cosmar

Alaptarea……un vis superb transformat intr- un cosmar. Fara happy end…..
Dupa 13 ore de travaliu si o sarcina pe care nu o doresc nimanui (am scris aici despre sarcina si nastere- povestea noastra) am privit epuizata cel mai frumos vis devenit realitate…puiul meu!!!
Dupa doua ore, da din pacate dupa doua ore , mi- au adus puiul dormind!!! Da, nu am beneficiat de ora magica! Am pierdut doua ore din viata copilului meu , doua ore decisive…..
Lapte aveam pentru 3 copii inca de la 24 saptamani de sarcina! Probabil organismul meu a simtit amenintarea nasterii premature si a inceput sa produca lapte in cantitati industriale…..
Imediat dupa ce am nascut laptele curgea pur si simplu ca un robinet stricat, era suficient sa simta puiul meu senzatie de foame ca laptele ” cobora” . Si o facea in asa fel… ca o furtuna. Imi vajaia capul, mi se termina aerul, ameteam incat trebuia sa ma tin de ceva sa nu cad de pe picioare! Era suficient ca piticul sa isi apropie buzitele de san ca acesta incepea sa curga suficient cat sa ii asigure masa fara ca micutul sa depuna vreun efort!
Dar, cum orice minune dureaza 3 zile, la noi a durat 4 saptamani…
Dupa acest interval lucrurile au inceput sa se deterioreze cu fiecare zi…..A inceput cu plansete la san din ce in ce mai acute…Cu fiecare alaptat era tot mai rau… Deja nu se hranea, laptele era mult si trebuia muls pentru ca sanii mei erau deja cu cel putin 4 numere mai mari …. Pentru a nu- mi lasa puiul sa sufere de foame am cedat biberonului…

Deja isi crease o rutina de masa la 3 ore! Aveam mereu lapte la frigider de la masa anterioara dar de fiecare data il puneam la san inaintea biberonului… Fiind instinctul suptului prezent, evident ca incerca sa ia sanul, dar dupa 3-4 incercari esuate incepea sa planga atat de rau incat imi rupea sufletul… Si pentru a opri acel planset sfasietor… venea biberonul cu licoarea magica numita lapte matern… Incercarile de a suge de la san s-au oprit dupa o vreme, undeva pe la 3 luni, Atunci deja era suficient sa ma vada ca scot sanul pentru a incepe sa planga necontrolat….Daca acopeream sanul plansul se oprea! Reactia lui la san era ca si cum descopeream cutia pandorei si el vedea toate nenorocirile ascunse in ea.. Nu puteam intelege ce anume il ingrozeste pe puiul meu cand vedea sanul…
Am citit despre fren….mi- am intrebat medicul daca nu cumva are si puiul meu….Intrebarea am adresat- o pe la 5 saptamani ale copilului….Doctorul m-a luat peste picior…..Asa ca, aceasta explicatie logica, cum ca puiul meu are fren iar atasarea corecta ii pricinuieste durere, picase…..
Oricat cautam explicatii pentru plansul lui cand vedea sanul …. Nu gaseam nici una plauzibila!!!! Puseu de crestere???? Ok…..dar de ce plange la vederea sanului? S-a obisnuit cu biberonul? Probabil…..dar
Nu am apelat la un consultant in alaptare…din cauza banilor….
Deja am inceput sa ma documentez despre tehnici de readucere la san…..sns….piele pe piele….joaca cu sanii goi….baie impreuna….etc…Le- am incercat pe toate…..mai putin consultant in alaptare….ca doar nu oi fii eu cea mai incapabila mama care nu poate alapta…..
In aceasta perioada a aparut prima ” cadere” de lapte…..abia am scos 20 ml lapte! Panica, panica, panica!…Plans, plans, plans! Nu ii pot asigura copilului o masa…..Am inceput sa il pun la san cam cu forta…..Asa ca plangeam amandoi…..Eu ca nu pot alapta, el ca nu putea manca!
Mergeam in parc , intr- o comunitate in care eram singura cu biberon…Frustrare , invidie, admiratie pentru mame, lacrimi pentru noi…Mamicile m- au sustinut, m-au incurajat…Cand isi alaptau puii isi scoteau si celalalt san pentru puiul meu…..Poate, poate, ….prin puterea exemplului sau pofta sau curiozitate va suge…..
Am ajuns la 9 luni jumate de muls…..Trei caderi de lapte in urma carora a trebuit sa ma mulg din ora in ora cel putin 2 zile pentru a restabili lactatia….. 9 luni jumate in care nu am simtit minunea de a alapta decat 4 saptamani…..9 luni jumate in care am ajuns sa implor mamici cu pici mici si cu lapte praf sa ma lase sa le alaptez copii ca sa le asigur si lor lapte matern si ei stimuland lactatia in mod natural sa ii asigur hrana si copilului meu……Dar refuzurile erau tot timpul…..
Dupa 9 luni jumate cand ne jucam amandoi cu copilul sotu ma intreaba ” Oare e normal cum i- au crescut dintisorii de sus?” ii ridic buzita la copil si nu mica mi- a fost mirarea cand…..dintisorii erau foarte departati unul de altul si intre ei…..Ligamentul buzei cu gingia…..fren labial….care iese de sub gingie…..

Asa am ratat alaptarea…